Sunt hypermarketurile bune pentru noi?

DAA, si porcii au aripi… dar hai sa vedem cum sta situatia pe la altii.

Stiti care este cea mai mare corporatie din lume dupa venituri si , in acelasi timp, cel mai mare angajator? E simplu, Walmart.

Walmart este o afacere de familie, familia Walton. Ei nu sunt inventatorii lanturilor de super sau hypermarketuri, alea le-au inventat altii. Dar sunt cei care au luat ideea si au adus-o pe noi culmi:

  • 11620 de magazine;
  • 2.2 milioane de angajati;
  • 16 miliarde dolari profit net in 2015.

Daar…Walmart are multe bube in cap iar cel mai abject lucru pe care l-au facut erau asigurarile de deces pe numele salariatilor, asigurari ale caror prime se rascumparau de Walmart, care profita astfel de decesul propriilor salariati. Acest documentar va poate lamuri.

Cum sta situatia pe la noi:

In Romania opereaza multime de retele de supermarketuri si hypermarketuri,  mai ales germane si franceze, cel mai mare jucator fiind Kaufland, cel mai mare angajator din domeniu din Romania, 13500 de salariati, peste 100 de magazine si o cifra de afaceri de peste 1.6 miliarde euro. Daca adaugam Lidl, 3500 de angajati, 192 magazine, cifra de afaceri de peste 500 mil euro, atunci grupul Schwarz, care detine ambele lanturi, domina copios piata romaneasca.

Efectele negative sunt insa multiple:

  • pentru 1 job creat se pierd 3-4 joburi in retailul local;
  • prejudiciu architectural: magazinele sunt structure care nu seaman cu trama stradala si trebuiau construite la periferie ca in Vest;
  • profitul fuge din Romania;
  • majoritatea salariatilor sunt part-time si platiti la minimul pe economie;
  • nu exista sindicate;
  • majoritatea produselor sunt de import; bine acum ii oblige sa aiba un procent romanesti;
  • producatorii straini sunt avantajati in fata celor locali;
  • marfuri de calitate slaba sau indoielnica;
  • utilizarea de oferte si tot felul de tactici inselatoare, menite sa te faca sa cumperi si ce nu iti trebuie;
  • cresterea poluarii in orase;
  • inchiderea sau scaderea numarului de magazine mici si piete agro-alimentare.
Desi venirea lor era inevitabila totusi activitatea lor putea fi controlata mai dur. Dar, ca peste tot, retailerii o duc bine spre foarte bine, cu un damf puternic de lobby si coruptie.
Cum apreciati invazia acestor lanturi de retailer in Romania?

14 comentarii la „Sunt hypermarketurile bune pentru noi?”

  1. Relativ sunt de acord cu tine, insa cazul Lidl este unul particular deoarece ei au un alt fel de a face marketing fata de toti restul, alegand sa isi vand propriile produse care incetul cu incetul au inceput sa fie produse pe la noi mai ales cele alimentare, ceia ce automat genereaza alte locuri de munca in productia proprie sau afacerile care incep sa le incheie cu terti! Un banal exemplu sunt lactatele Pilos, care daca la inceput erau produse exclusiv prin Plonia, acum au inceput sa apara si produse prin Romania.

    In rest da … pentru economia locala sunt deazastruoase atata vreme cat mici comercianti nu au capacitatea de a se adapta la concurenta creata. Am vazut insa si cazuri fericite care au reusit asta … pana la urma, trebuie invatata economia de piata cu bune cu rele.

    Răspunde
  2. hypermarketurile in exces se incadreaza si ele in tabloul de colonie – sa luam un angajator care nu e din retail – sa zicem austriecii cu padurile, sau vreo companie de telefonie, omv, sau orice multinationala – rata profitului pe angajat e mai mare decat oriunde in europa – profitul asta se externalizeaza primul .. doi – bagam ‘aspiratoarele’ de bani in orice loc unde mioriticul ( inclusiv pensionari si bugetari) vrea sa-si ia o ciunga si o paine- alt profit care se scurge afara .. daca mai raman niste bani de bere si pizza – facem suficiente mall-uri cat sa aspire si ce mai ramane.. cu ratele la bancile straine cu tot , acumulam sub1% din ce producem .. de restul .. acumulam pentru altii .. e calea sigura spre faliment a oricarui stat ..

    Răspunde
  3. Cola, din punctul meu de vedere ce traim este un soi de economie de piata salbatica in care resorturile responsabile nu au actionat niciodata ca atare si s’a ajuns la nivelul in care, banii care nu se fura cu ajutorul coruptiei din politic se scurg afara. Pe de alta parte, de vina in mare parte sunt si autoritatile locale care au permis acestor supermarketuri sa concesioneze locatii cu vad comercial in interiorul oraselor si nu la periferiile lor cum este pe dincolo. Practic au omorat cu buna stiinta orice insemna economie locala desi teoretic venirea acestor supermarketuri sunt de obicei prezentate prin campanii electorale ca mari realizari. De aici vina merge mai departe catre comunitati care au luat cu asalt aceste supermarketuri ignorand micile magazine locale care au si ei parte de vina ca nu au reusit sa se adapteze si sa gaseasca o modalitate prin care ar putea contracara avantajele supermarketurilor. Nu am vazut nici macar un magazin de asta local care sa ofere de exemplu transportul gratuit al cumparaturilor la domiciliu in urma unui program cu livrare pentru a doua zi cu conditia unei comenzi minime. Cu o buna organizare putea sa faca seriviciul asta in cartierele in care activeaza si sa nu mai astepte doar clientii la portita. De asemenea ar fi putut stimula si in acelasi timp convinge pe cei care produc local sa le aduca productia lor locala spre vanzare in micile lor magazine. Am vazut N asemenea exemple de organizare locala pe dincolo, dar 0 pe aici unde toata lumea se asteapta sa vina cineva sa faca sau sa se faca de sus ceva.
    Discutia este deschisa … hai si cu alte pareri ..

    Răspunde
  4. Daca vedeati documentarul de pe PBS cu Walmart va dadeati seama repede de dou lucruri:
    – micii retailer nu pot rezista in fata unui hypermarket dpdv pret si volum
    -subestimati politica acestor lanturi si tacticile lor de a capta clientele si a o tine captiva.
    De asemenea, am avut ocazia de a discuta cu cineva, nu spui cine, care a lucrat la nivel inalt intr-un asemenea lant. Omul mi-a dat un pont: urmareste Point price! Daca sunt mari, briz-brizate, puse extreme de vizibil si insotite de lozinci cu cel mai ieftin samd, trebuie sa fii foarte atent la…RESTUL PRODUSELOR SI PRETURILE LOR. Ce sunt point price? Preturile puse la intrare in magazine(Carrefour), sau pe culoarele central sau la capete de rafturi, preturile cele mai ieftine in acea zi pe un anumit segment. Este o practica tip deception, facuta sa iti bage in cap:TOTUL ESTE IEFTIN! Si oile dau navala…
    Marii retaileri angajeaza psihologi si agentii de publicitate, studiaza comportamentul uman si urmaresc extrem de atent stocuri, inventare, trenduri sezoniere si timpul de livrare de la fabrica la magazine. Relatia cu fabricantii si transortatorii nu mai este de tip push ci pull, adica retailerii stabilesc ce se fabrica, cum se fabrica, cum si cand se transporta, la ce pret se cumpara angro si aspectul produsului si al ambalajului.
    Credeti-ma ca stiu foooarte bine sa te duca de nas sa cumperi, sa cumperi si iar sa cumperi…
    Cum reusesc? Simplu: cod de bare pe orice produs, un urias departamente de logistica si un system electronic urias de gestiune, avand servere si un supercalculator pe masura.
    Master ICE, vrei sa ne lamuresti cum merge partea de hard la treaba asta, te rog? Multumesc.

    Răspunde
  5. Nu stiu ce as mai putea adauga eu … ca ai cam scris tu cam tot ce era de scris. laugh Poate doar ca eu unul tot cred ca s’ar putea face ceva la nivel local daca administratia locala al colabora strans cu comunitatea si ar reprezenta’o asa cum ar fi si normal. Nu e cazul la noi si nici in alte parti … iar cu amaraciune trebuie sa fiu de acord cu cele scrise de Cola: suntem o colonie.

    Răspunde
  6. Taman prin SUA au inflorit datorit crizei piete pentru producatori agricoli. Vai ce initiativa socialista fix in patria capitalismului.
    Lasand bascalia, la americani exista targuri de duminica si piete deschise strict producatorilor si interzise comerciantilor, unde poti cumpara produse agricole si alimentare la preturi rezonabile.
    La noi , fara a fi rasisit, tuciurii domina pietele si gonesc taranii in suturi. Asa ca taranii fie nu mai cultiva fie vand unor angrosisti care dau la fabrici de legume fructe sau la hypermarketuri, facand un profit frumusel.
    Da, mister ICE, suntem si poate chiar mai rau; puterile coloniale investeau banu gros si trimiteau oameni de calitate sa le administreze ca sa scoata banu si mai gros.
    Noi suntem, vorba unui jurnalist spaniol, „tierra de saqueo” – tara buna de jefuit si atat.

    Răspunde
  7. La Bucuresti au inceput sa apara micii comercianti care concureaza cu supermarcheturile pentru o parte din produse. Am cateva exemple de la care cumpar in ultimul timp:
    – un magazin in care se vinde carne de pui si produse din carne de pui proaspete si de buna calitate;
    – doua magazine cu branza si alte produse lactate de buna calitate;
    – o piata reamenajata cu mezeluri proaspete. Toate aceste magazine practica preturi sub preturile supermarcheturilor si aduc marfa care se cere. Deocamdata produsele cosmetice si de curatenie le cumpar inca de la Lidl.
    Unul dintre magazinele mici are si un paypoint operat de vanzatori.
    Aceste magazine sunt astfel aprovizionate si gestionate din toamna anului trecut. Imi doresc sa se extinda in toata tara acest tip de comert si in felul acesta sa se inchida supermarcheturile din interiorul oraselor.

    Răspunde
  8. Radu – cel mai puternic exemplu de economie locala sustinuta de productie locala vine din tara unde comunismul a atins apogeul … shoc si groaza: USA, iar acest exemplu este numit Detroit … un oras in faliment la propriu dupa caderea industriei auto americane. Orasul asta pana mai ieri puternic industializat, astazi renaste ca unul … agricol. Locuri pana unde mai ieri erau fabricate masini sau subansamble ale lor, azi cresc rosii, castraveti etc si chiar animale … comunitate locala renaste incet si sigur ajutata de statul care a pus la dispozitie locuri unde aceste produse pot sa fie vandute proaspete celor care au nevoie de ele. Luati de vedeti …

    La noi de ce dracu nu se poate?! Stiu … e mai usor sa dam vina pe supermarketurile care vin peste noi in loc sa ne schimbam putin optica si sa gasim alternative?! Cum ziceam, de vina e toata lumea, incepand de la administratia centrala dar mai ales cea locala si comunitatile care nu sunt capabile sa isi puna oameni de valoare in fruntea lor preferand o galeata sau 50 lei cand pun o stampila de vot!

    Evenuta – sunt exemple bune acelea … probabil ca incetul cu incetul cei care vor sa faca afaceri adaptate la vremurile astea se vor readapta cereri pietei. Aia vor trai, de restul se va alege pulberea in vremea in care se vor plange.

    Răspunde
  9. ICE frate, crede-ma ca stiu cu SUA, un coleg de liceu stabilit acolo are firma de daramat cladiri si renaturalizare peisaj; in Vest demoleaza la greu tot ce s-a construit in timpul bulei pentru ca acolo te si oblige sa o faci, daca mai multi ani nu s-a vandut casa, dar si pentru a ingusta oferta si a mentine pretul imobiliarelor la un nivel ridicat; tot fenteza ei dar inflatia va rabufni ea, daca nu va da navala deflatia, legile economice sunt nemiloase; absolut tampa este demolarea in zonele care pana mai ieri bubuia petrolul, acum datorita ieftinirii petrolistii au falimentat si toata infrastructura din locuri ca Bakken Dakota de Nord se demoleaza pentru a nu scadea pretul imobiliarelor. Probabil in cativa ani toate suprafetele pierdute se vor reintoarce in domeniul agricol si forestier.
    Evenuta, cam peste tot in Ro exista astfel de magazine, si in cartierul unde locuiam in Spania era plin de ele, dar in acel cartier…nu existau hypermarketuri. Din pacate ofensiva marilor retaileri, inclusive a jucatorilor regionali si judeteni(da, exista , gen Annabella in Valcea), se va accentua, deoarece competitia este acerba, iar piata romanesca este cea mai mare din zona de est a UE, impreuna cu Polonia. Iar politicienii nu vor lua masuri contra lor in veci.
    De aceea trebuie ca efortul grass roots sa contrabalanseze cumva, in sensul de a oferi producatorilor romani locuri alternative de vandut marfa.
    Asta sa vrea si ei, nu sa viseze la contracte cu retailerii…

    Răspunde
  10. Am vazut recent la o emisiune o solutie interesanta, care mi-a placut. Un tip povestea cum s-a asociat cu inca cativa zeci de oameni (toti locuind intr-un oras mare) si au facut un contract cu o familie de tarani dintr-un sat din apropiere. In fiecare an se angajau sa cumpare cel putin o anumita cantitate de cartofi, rosii, castraveti, ceapa, carne de pui si multe altele de la aceasta familie.

    Asta ajuta pe toata lumea:
    – te ajuta pe tine care locuiesti intr-un oras mare si nu la tara prin faptul ca poti avea garantia mancarii sanatoase fara a renunta la stilul de viata mai modern cu care te-ai obisnuit. Tot ce trebuie sa faci e sa conduci pana acolo o data la cateva saptamani ca sa cumperi acele produse
    – ajuta acei tarani pentru ca ei pot ramane acolo in sat, pot continua sa faca ce le place si castiga niste bani frumosi prin asta, nefiind nevoiti sa se mute la oras si sa-si gaseasca un loc de munca de 2 bani ca sa supravietuiasca.

    Sincer mi se pare o idee destul de faina si mi-ar placea sa o vad adoptata in Romania de catre mai multi oameni.

    Solutii exista, trebuie doar putina inventivitate si cooperare.

    Răspunde
  11. SoboLAN – ce ai vazut tu … o sa te sochez dar este o idee cat se poate de comunista laugh, pusa in practica cu mult succes pe vremea raposatului atat la nivel local cat si national … se numea colectiv. laugh In rest, genul asta de cheta se facea in marile orase, urmand ca mai apoi cu 1-2 masini sa se mearga la tara si sa cumpere pentru toata lumea. Se intampla mai ales toamna cand era vremea de umplut camara. Treaba mergea struna mai ales ca pe vremea aia mergea si trocul … adica asta de la oras aducea ce se gasea mai greu pe la tara si aia de la tara iti dadeau ce gaseai mai greu pe la oras. Si iote asa … „comertul” asta gospodaresco-socialist functiona trasnet mai ales ca nu prea aveai variante in rest. Cine nu era implicat intr’un asemenea „sistem” il vedeai de obicei pe aici …

    Azi ar putea fi preluata ideea asta din nou, de data asta dintr’o perspectiva capitalista, in care micul proprietar de teren ar avea asigurata desfacerea. Baiul este ca statul roman nu da doi bani pe genul asta de mic comert si in loc sa ii incurajeze pe oameni sa se organizeze nu stiu cum sa faca sa il omoare prin taxe, impozite si alte cretinisme cum ar fi sufocarea vechilor piete de desfacere cu acceptarea infinita a speculantilor care sunt un cancer pentru micul producator ce este fortat sa isi vanda munca de multe ori cu preturi sub costurile de productie mizeriilor astora care ulterior o revand in pietele unde au monopol, cu preturi de 10x mai mari decat cel de achizitie.

    Si cand va ziceam eu ca nu toate au fost ideei rele in comunism … laugh

    Răspunde
  12. „o sa te sochez dar este o idee cat se poate de comunista” …. pai ai cam reusit. Habar n-aveam. Oricum, raman la parerea ca poate fi o idee buna smile .

    Răspunde
  13. Pai cum ziceam … nu toate ideeile din comunism au fost proaste, punerea lor in practica a fost problema. laugh

    In rest ca sa pui la punct si la noi o mica retea din asta te lovesti de doua probleme mari si late:

    1. Oameni seriosi cu care sa „te asociezi”. Desi la inceput ideea va fi una primita cu aplauze si entuziasm tovarasesc, cand se va trece de la teorie la practica sa nu uitam ca suntem romani si de aici incolo incep toate frumusetile aceste natii cum ar fi barfa, invidia, faptul ca cel putin unul se va simti „furat/nedreptatit” si asa mai departe.
    2. Micul producator care sa ofere cantitatea si diversitatea necesara. Si aici ne lovim de aceleasi romanisme … pentru ca ala nu va accepta sa faca treaba asta in colaborare cu un vecin sau alti vecini … motivele fiind aceleasi: dusmanie de cand lumea, barfa, invidie, cel putin unul se va simti furat/nedreptatit …

    Pentru mai multe detalii iti recomand LasFierbinti. laugh

    Răspunde
  14. Iata cei doi bani ai mei: daca tii neaparat sa manaci sanatos si sa faci miscare, se ia o cazma, o sapa, o grebla, o stropitoare, ingrasamant natural, samanta si rasaduri, una bucata pamant, cam 20m patrati, si se planteaza o gradina! Iar pentru insecte si alte alea gasiti metode naturale de starpire pe net.
    Cat despre oua , lapte si alte alea, puteti creste cateva gaini ouatoare – si nu au nevoie de cocs, ala face altceva, obsedatilor -, lapte puteti cumpara – vorbesti cu cineva care are vaca sau capre si ii cumperi lunar o cantitate – , de facut iaurt sau branza pe cont propriu poti invata, nu este chiar dificil de invatat, iar daca te pricepi poti creste si un ramator sau sa cumperi unul la vremea Craciunului; eventual, daca ai unde, poti creste iepuri si prepelite, nu sunt pretentioase si dau oua pe banda rulanta.
    asta bineinteles daca vrei sa renunti la canapea si telecomanda; eu personal am de gand in rpimavara asta.
    PS Daca iti place mierea, ce ar fi sa renunti sa o cumperi de la supermarket si sa iti faci o stupina proprie? Nu de lata, dar mierea astora mie imi pare falsificata.
    Cat despre fructe, poti intotdeauna sa iti plantezi pomi, tata asa a facut si avem din belsug, nechimicalizate. Pomii nu sunt deloc greu de ingrijit. Eventual – aviz lui ICE, ca sta pe acolo – poti aduna fructe din padure sau poti planta asemenea arbusti fructiferi. Nu mai zic de nuci si aluni…
    Poate parea timp pierdut, dar vei descoperi ca ai slabit, mananci de la tine si sanatos si iti raman si banii la tine
    Iar acei care nu au unde au exercita asemena talente, pe vremea lui Ceasca erau orasele pline de „gradini”, cel putin la mie in Slatina in spatele blocurilor se plantau la greu zarzavaturi.
    Si nu trebuie sa astept pe cineva sa ne spuna sa o facem, mai bina am pune mana, la propriu…

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura