Aud mereu de suflet … teorii diferite … ipoteze … sau pur si simplu incercari de a intelege ce este el defapt …
M’am tot straduit sa il inteleg si eu de vreo 31 de ani incoace … insa mereu am ajuns la concluzia ca nu il voi intelege niciodata pentru ca habar nu am cum sa il percep …
Daca ai un suflet bun esti perceput ca prost …
Daca ai un suflet rau esti perceput ca demon …
… deci pana la urma cum dracu e bine? Sa te doare in bacheti de tot si toate sau sa iti aduci aminte din cand in cand de acel suflet si sa il asculti si pe el?
Daca ajuti pe cineva … vine o vreme cand iti reproseaza ca mai bine il lasai sa moara … ce dracu ti’a venit sa te bagi?!
Daca nu il ajuti … o sa ai mustrari de constinta ca deh … uneori cica nici aia nu iti da somn … si oricum tot tu esti de vina …
Daca iubesti pe cineva cu tot sufletul … si cateodata vrei acelasi lucru in schimb … primesti reprosuri ca vrei prea mult … si sa iubesti si sa fi iubit …
Daca nu iubesti pe cineva cu tot sufletul … primesti reprosuri ca nu ai facut asta … si sa nu te intrebi de ce nu ai primit la fel …
… da, stiu … aberez si defapt scriu despre nimic … subiect, pe care oricum l’am dus mereu la rang de arta …
…da, stiu ca sunt iubit … ca nah … asta mi’a fost mereu blestemul …