Americanocrismasu’ traditional

Daca eu am trait mereu, in afara restului si poate mai mult in acest an in care am crescut mai intelept, nu ai cum sa nu observi si sa nu razi de americanocrismasu’ traditional implemenat la noi. O amestecatura ciudata intre import si traditie … dar din pacate … nimic bun din nici unele. Am auzit anul asta mai des meri crismas decat sarbatori fericite … in timpul in care pe scarile bocului miroasea a sarmale … am auzit mai multe vorbindu’se despre mos craciun decat despre Iisus … si am vazut mai multe fete triste ca niciodata ca i’a lovit criza si nu mai pot lua cadouri opulente ce nu si’le permiteau altfel niciodata, pe creditele ce nu le mai erau acordate, decat in toti anii la un loc. Anul asta pentru multi, nu a fost nici laie nici balaie, ca daca ar fi fost … nu era oaie, iar daca oaie era, atunci nu era buna ca era laie si balaie. Am avut zapada, dar am vazut putini copii pe derdeluse, ca il asteptau pe santa claus! Ceea ce a ramas macar constant, sunt cozile de la casele din supermarketurile, pe care incredibil sau nu, eu unul NU le’am vizitat, dar radeam vazand aceiasi coada ce imi amintea de vremurile demult apuse. Am vazut oameni ce pozau in a fi fericiti pe strada, cupluri ce se imbracasera cu haine noi, dar aveau zambetul din anii demult trecuti, afisate pe fetele scoasa de la naftalina … unde le pusesera odata cu sfarsitul pastilor. Am vazut oameni ce statea la cozi uriase sa primeasca o punga de faina si un kil de zahar de la guvern, in timpul in care peste drum casiera de la un magazin de lux, ramasese fara rola la casa de marcat. Am vazut oameni care te cauta numai de sarbatori, fie ca asa se cade, fie ca au nevoie de ceva. Am vazut oameni care participau la mese festive si se prefaceau ca se simt bine, prin tot soiul de artificii penibile si glume de rahat. Am vazut oale de sarmale aruncate la gunoi, in timpul in care altii le’au uitat gustul.

Parca anul asta am vazut mai multa ipocrizie ca niciodata … ochii fiindu’mi deschisi de un craciun pierdut, unul regasit, o copilarie si un vis alb! Poate ai prefera ca ochii sa iti fi ramasa vesnic inchisi, sa existe doar mos craciunul american care doar ofera ca e de datoria lui si nu Iisus care s’a daruit pentru a primi ceva … dar … poate la fel de tare … ii multumesc eu astazi lui Dumnezeu, ca nu fac parte din neamul ordinar de idioti, care zambesc fals in timpul in care infuleca o sarma, umplu salile de urgente ale spitalelor, sufoca retelele de telefonie mobila, sau iti blocheaza casuta de email cu texte copiate via google search, plus o felicitare, trimisa si tie printre cei ‘N nume din adress book!

Sa va fie sarmaua usoara si cola fara zhar! Va doresc americanosarbeutori fericite si un meri in crasma din tot sufletul … a mai trecut unul pentru voi care a fost ca toate restul, nu fi’ti tristi, la anul o sa aveti unul la fel! Eu … inca nu stiu … 😉