Nu am scris de ceva vreme, timpul nu prea mi-a ajuns.Sper sa nu plictisesc, explicatia nu poate fi scurta.
Victoria lui Trump a parut imposibila, dar iata imposibilul realitate: pe 20 ianuarie 2017 Trump va sta la Casa Alba..
Nori negri se aduna pe cerul Americii, mai ales ca pentru prima oara in 80 de ani republicani vor avea pe mana aproape totul; doar 6 state mai sunt controlate de democrati, restul SUA este o mare republican si, din pacate, majoritatea republicanilor care vor conduce fac parte din partea cea mai conservatoire a partidului, care doreste – condensez acum – masuri extreme de nocive: limitarea avorturilor, deportarea a 11 milioane imigranti, construirea unui imens zid la granite cu Mexicul, renegocierea tuturor tratelor de liber schimb cu diverse state – o utopie, deoarece at insemna ca SUA sa iasa din sistemul WTO, efectiv izolandu-se de comertul mondial, neadmiterea musulmanilor in SUA; restrangerea dreptului la vot – da, auziti bine – prin masuri care vor impiedica votantii, mai ales cei minoritari, sa se inregistreze sa voteze sau se prezinte la vot, retragerea SUA din toate tratatele cu privire la combaterea schimbarilor climatice – negarea globalizarii – ca si distrugerea legislatiei administratiei Obama luata contra industriilor poluatoare, respingerea intregii legislatii Obamacare – se cheama rollback asta – fapt ce ar lasa aproximativ 30 de milioane de americani fara asigurare medicala, taxe mai mari pentru bogati – o premiera pentru republicani – si masuri extreme de dure impotriva companiilor gen Amazon sau Apple, care au putine joburi in state si platesc foarte putine taxe, adica lovirea exact a celor mai inovatoare companii, care produc cele mai avansate tehnologii – dar nu in SUA – si, bineinteles, reducerea aparatului guvernamental si a taxelor pentru agricultori si alte categorii sociale.
De ce America a ales sa intoarca spatele lumii si sa se intoarca practice in trecut? De ce America intoarce spatele globalizarii, tolerantei si a altor tendinte globale si prefer o izolare de acelasi gen cu cele incercate in secolul trecut? De ce America a ales sa aleaga un individ cu atatea defecte de comportament presedinte, un demamog mincinos, misogin, xenofob, rasist, evazionist fiscal declarant si mandru de asta, un republican extremist, dar democrat renegat mai ales de cand sotii Clinton au fost invitati de seama la nunta sa cu Melania?!
Pentru a raspunde trebuie insa sa ne intoarcem in trecut.
America a fost fondata pe principiile privilegiului si dominatiei unei singure clase: albii crestini, protestanti cei mai multi. Inca din zorii ei America a fost refugiul celor mai puritane, extremiste si ultraconservatoare secte crestine, care au un punct comun: suprematia albilor. Exterminarea indienilor, spiritul de pionierat, justitia sumara a latului si lungului, segregarea completa a albilor de cei non-albi, sclavagismul populatiei de culoare si terorizarea latinilor catolici – sa nu uitam ca mare parte din teritoriul SUA a apartinut Spaniei, Frantei si Mexicului si ca acest teritoriu a fost acaparat fie prin cumparari, fie prin razboaie de cucerire – erau privite ca un dat. Moravurile acelei Americi de pana la 1865 erau austere, dure, iar falocratia era de neclintit. Dreptul de vot era limitat, iar alegatorii obligati sa se inregistreze pentru a vota, lucru ramas in vigoare pana azi.
Si totusi, in mod paradoxal, aceste trasaturi vor da nastere primei revolutii – e adevarat, partial democratica – din istoria lumii. Revolutia Americana si razboiul dus cu Anglia pana in 1784 – desi razboiul fusese in mare parte transat in Campania 1776-1777, cand trupele americane reauseau sa infranga decisiv si devastator trupele britanice in bataliile successive de la Trenton, Princeton si mai ales Saratoga – au forjat in sange si fier o noua natiune si au adus o Constitutie luata de model de mai toata lumea de atunci pana azi. O natiune care din momentul creatiei ei a concurat dur si fara menajemente pentru dominatie mondiala cu toate celalalte mari puteri.
O uriasa pata insa pe obrazul Americii era sclavia. Aceasta institutie a fost cat pe aci sa distruga Uniunea in cursul Razboiului Civil. In realitate, America dupa 1865 s-a schimbat si nu prea. Reforme importante au avut loc, dar anumite lucruri au ramas si vor ramane asa pana in 1960. Desi sclavii erau teoretic oameni liberi, segregarea, mai ales in sud, a continuat neabatuta, iar linsajul negrilor si al albilor care cutezau sa ii apere era ceva atat de obisnuit, incat azi fotografiile in care comunitati intregi participau la asa ceva ne fac sa ne cutremuram.
America a ramas pana spre anii 20-30 o America rurala, de profondis, dominate tot de albi, majoritar protestanti, care aveau parca drept de viata si de moarte asupra celor diferiti, o tara dinamica economic, dar impietrita social si rasial.
Crash’ul bursier din 1929, prohibitia si ascensiunea industriei si a oraselor au sfaramat intructva acesta lume. Saracita, America rurala a emigrat masiv la oras. Albi, negri, latino si mase uriase de emigranti vor ridica orase, industrii, poduri, canale, cai ferate si drumuri in timpul lui Roosevelt, transformand America intr-o mare putere mondiala si industriala. Factorul esential a fost insa ridicarea treptata a Partidului Democrat, care a luptat pentru drepturi civile pentru marginalizati, femei si minoritati si pentru reprezentarea politica a clasei de mijloc emergente.
Ridicarea clasei de mijloc americane a continuat neabatut dupa al Doilea Razboi Mondial. In general, exponentul politic au fost tot democratii, dar America s-a fracturat in doua si asa a ramas de atunci. Pe coaste, in Nord si pe ici pe colea sunt bastioanele democratilor, in special in state si comunitati puternic dominate de minoritati, dar si de albi progresisti si de stanga – liberals. In centru – Midwest – si in Sud a ramas dominant Partidul Republican, iar aceste regiuni raman si azi acea America profunda, rurala, conservatoare, inchistata, crestina si prea putin deschisa catre lume.
Chiar daca America a explodat economic dupa 1945 o legislatie dura si restrictiva a ramas pana prin anii 80 protectia unei mari parti din americani. Deoarece a inceput ascensiunea unei clase superioare, in special conectata la Partidul Republican, care dorea inlaturarea legislatiei rooseveltiene – asa numita deregulare – pentru dezlantuirea unor forte „creatoare”. Venirea lui Reagan la putere a fost semnalului acestui imens val de dereglementare, care a declansat conjugat cu caderea comunismului si imensul val al globalizarii. Da, ati citit bine. Partidul Republican este unul din arhitectii globalizarii. Cat de stupefiant este azi ca un candidat republican castiga cu o platforma fanatic antiglobalizare!
Aceasta evolutie a coincis cu ridicarea unei paturi bogate, copios sustinuta bipartisan, care a corupt incetul cu incetul elita ambelor partide. In acelasi timp s-a ridicat Wall Street-ul, o imensa industrie financiar-bancara si un concubinaj grotesc, aproape pornographic, intre politicieni si Wall Street. Adaugati la tot mismasul si celebra Strada K din Washington, sediul celor mai respingatori oameni de pe Terra, lobbyistii, precum si imensa industrie de news-entertainment si tabloul decadentei americane e complet.
In acelasi timp clasa de mijloc si-a vazut pozitia, privilegiile si mai ales puterea de cumparare erodandu-se pe zi ce trece. O patura sociala a ajuns sa controleze avutia nationala si aproape toata plus-valoarea – asa numitii One Percent – in timp de restul – adica Ninetyniners – au ajuns tot mai saraci.
Main Street era si este o institutie sacrosanta la America, adica acea strada din oras unde toate afacerile isi aveau sediul. Dar Main Street a primit o lovitura mortal prin dereglementare, delocalizare si Wall-Mart-izarea Americii.
Patura saraca si saracita a Americii s-au lansat atunci intr-o disperata cursa de supravietuire prin credit si iar credit.
Pentru a intelege mai bine gandirea lor, americanul de rand considera ca Vis American (o slujba sigura de la 9-5, un venit decent, un trai imbelsugat, o casa – daca se poate in suburbia – o masina, o familie , copiii trimis la colegiu si o batranete indestulata, cu asigurari medicale complete la un pret corect si suportabil) este un drept absolut al sau; acest lucru, zic eu, a avut consecinte devastatoare in America, deoarece intreaga societate Americana este create ca o imensa fabrica care intretine acest vis, un vis care daca privim la rece, treptat s-a tranformat mai degraba un cosmar nesustenabil.
Nu ma credeti? Vedeti dezvoltarea absolut necontrolata a suburbiei Americane, numita azi cea mai mare proasta alocare de resurse din istorie, care a legat indisolubila societatea Americana de automobile, supermarket si produse ieftine. Aceste deziderate s-au tradus in delocalizarea masiva spre China si alte zari ale industriei americane, in goana dupa profit cat mai mare, razboaie pentru petrol – dependenta americanilor de automobile este ata de evidenta si cronica, practic tot ce inseamna arhitectura urbana si infrastructura este destinata automobilului – si distrugerea tuturor industriilor mici si mijlocii , incapabile a face face avalansei de produse ieftine aduse din exterior, de unde America Agricola s-a vazut invadata de produse importate si a fost nevoita sa cedeze in fata marilor concerne de agricultura industralizata. America rurala si-a vazut stalpul sau, adica comunitatea locala, asaltata de fortele globalizarii.
Ambele partide au facut tot posibilul pentru a continua a intretine acestei masive iluzii. Crizele petroliere pareau ca vor pune capac. Dar raspunsul la crizele petroliere din 1973 si 1979 au fost tocmai dereglementarea, dezlantuirea golbalizarii, a liberului schimb, dar nu oricum, ci sub dominatia SUA, al carei acces la petrol nu trebuia si nu trebuie ingradit de nimeni. Iar republicanii – o , vai, – au fost in primul esalon. Iar cei care au profitat imens au fost One Percent aia, nu marea masa.
America profunda, dar si patura urbana saraca si saracita, precum si cei din Main Street, dar si clasa de mijloc tot mai imputinata si-au vazut toate sperantele lor la Visul American devastate de Marea Recesiune din 2007-2009.
Visul American si-a dat obstescul sfarsit. Pe ruinele sale milioane de americani s-au vazut abandonati si lasati in voia sortii. America parea in pragul uni colaps urias.
Atunci a aparut Obama. Schimbarea de care era nevoie. O coalitie unica – minoritati, femei, muncitori, liberali si independenti, plus clasa de mijloc – l-au adus la putere in 2008 si l-au mentinut acolo in 2012, in dauna tocmai Americii rurale, profunde, ulraconservatoare si crestin – habotnice. Dar, din pacate, Obama nu a avut decat 2 ani de sprijin legislative. Restul de 6 ani a trebuit sa lupte dur cu un Congres si un Senat tot mai ostile. Obama a vorbit mult si frumos, dar, conform zicalei americane…
He talks the talk, but he did not do the walk …
Adica a vorbit frumos si aplicat, dar nu prea a si pus in practica. Presedentia sa ne apare azi ca una de tranzitie.
Chiar daca succesul sau economic nu e contestat, calitatea acestuia lasa de dorit. Clasa de mijloc Americana s-a simtit umilita, injosita si saracita, mai ales datorita scaderii calitatii joburilor si presiunii fiscal tot mai mari. Iar ce e mai rau este ca establishmentul Democrat nu e cu nimic mai prejos la purtari proaste decat cel Republican. Nimeni nu a fost pedepsit in mod serios pentru Recesiune si masivele fraude petrecute. Doleantele celor multi nu au fost ascultate, iar promovarea unor masuri tot mai liberale – casatoriile gay, de exemplu – a agravat prapastia intre conducerea democrata si baza partidului, adica acele categorii care il propulsasera pe Obama la putere. O parte importanta dintre acestia, in special albi, au parasit in 2016 pe democrati, iar cei bogati au devenit obscene de bogati. Realmente, America este o tara in care banii au dat putere si privilegii unei singure clase si au luat privilegiile celorlalalti, fara vreo consultare in acest sens.
Republicanii au revenit in forta si au reusit sa mobilizez sufcienti votanti ca, treptat, sa erodeze pozitiile democratilor. Cu demagogie, cu minciuni, cu atacuri la persoana, dar si folosindu-se de criza care, drept fiind spus, in mare parte sunt raspunzatori, republicanii au pornit in 2010 o ofensiva. Si au cautat si o schimbare de paradigma. Au putut sa observe care state sunt cheie pentru castigarea presedentiei si ce categorii sa vizeze. Desi cu bataie lunga, asediul republican asupra acelor zone si asupra acelor albi care traditional votau de zeci de ani cu democratii si asupra acelora numiti independenti a reusit. Si drept bonus au reusit sa se impuna si in politica locala din aceste state, fapt ce le permite sa adopte masuri prin care sa schimbe hartile electorale, sa descurajeze alegatorii prodemocrati la se inregistra sa voteze, sa distruga aplicarea tuturor politiclor dispuse de Obama si sa treaca la tot felul de masuri antiimigrationiste si profund nedemocratice.
Partidul Democrat, cu exceptia lui Bernie Sanders, a uitat sa fie trompeta celor multi, care, fie ca au sau nu dreptate, s-au vazut privat de felia lor de Vis American, chit ca felia asta, cei mai multi nu realizeaza in fapt, nu ai exista si nu va mai putea exista. Iar locul lasat liber a fost ocupat de niste monstrii.
Va urma …
Radule, nu imi doresc decat sa avem cititori care au rabdare sa citeasca ce ai scris pentru ca este o analiza pe cat de realista pe atat de bogata in ce priveste intelegerea a ceia ce se intampla sau se va intampla in viitorul apropiat!
Bravo!
suna cam apocaliptic descrierea asta .. e reala in detalii istorice dar sunt nuantze .. republicanii au declansat globalizarea, ei sunt promotorii dereglementarilor care au dus la catastrofa din 2007-2008, si cumva sunt mai buni de gura – am auzit aberatia ca ceea ce s-a intamplat in 2008 a fost rezultatul administratiei clinton, si nu cea a clanului bush – care a pornit N razboaie, si n-a incheiat niciunul, a dat drumul la tiparnitza, si a inchis ochii la speculatiile financiare nesimtite .. sa nu uitam de enron .. dar .. asta s-a vazut si la noi, unde basistii il acuza pe tariceanu sau ponta pentru nenorocirile provocate de imbecilitatea basista .. dar, una e una, alta e alta .. politica externa americana in ultimii 8 ani a fost jalnica, a adus doar resentimente fata de americani (vezi si la noi), a creat instabilitate pe oriunde s-au bagat … e clar ca trebuie resetate niste repere – razboiul economic se pierde in favoarea chinei, si prin consecinta se va pierde si suprematia militara .. daca e ceva de facut in favoarea lor, trebuie facut repede , ca timpul trece urgent .. taxele trebuie marite la aia 1/la/suta , globalizarea trebuie limitata, exista corporatii mai puternice decat 60% dintre statele lumii, valorile crestine sunt puse in paranteze, samd .. problema cu adevarat importanta pentru noi, este ce putem face noi .. prinsi intr-o lume care se schimba mai rapid decat putem noi reactiona .. aia cu parjolitul holdelor si otravitul fantanilor nu mai e o optiune decenta de pe vremea lui stefan cel mare , dar noi suntem mai conservatori decat neoconii despre care e vorba in text, si o aplicam cu perseverenta si azi..
draga Cola, ca de obicei ma provoci.
Politica lui Obama a fost una mai degraba non interventionista. Omul pur si simplu nu mai dorea razboaie, foarte costisitoare. Dar din pacate razboaiele nu tin cont de presedintele SUA. Asa ca degeaba a retras trupili si a trimis trupe special si drone, ca tot a trebuit apoi sa lanseze razboaie, chit ca lupta altii si nu americanii, dar tot o gramada de dolari se arunca.
Obama a fost un presedinte de tranzitie , pentru ca nu avea cum, realist, sa intoarca America la o epoca de prosperotate, nu doar de near full employment. Sa nu uitam ca in timpul lui 80% din plusvaloarea a fost luata de aia 1%. Ori boborul vrea partea lui de Vis American si nu conteza cum si cine o da, dar sa o dea; bineinteles ca insa degeaba I se promite, pentru ca placintele lor s-au dus in China si nu vor mai veni, pentru ca dragutele de multinationale americane pot oricand sa se MUTE cu totul din America,fara a mai aduce ceva inapoi vreodata, lasandu-l in ofsaid pe merele campion al joburilor ce va veni, adica Trump.
Razboiul commercial cu China, Mexic si restul lumii este o utopie.
Militar, China s-a ridicat mult, dar mai are mult pana departe. Si sa nu uitam ca ea , desi aparent nu pare, inca are de reglat niste teritorii cu Rusia. Iar China mai are si in mare rival India. Care se ridica, nu gluma.
Valorile crestine…asta e ceva specific americanilor, nu europenilor, dovada si comportamentul electoral.
Noi suntem trestie in vant si cu el ne vom indoi, ca nu suntem noi aia care sufla..
Superba analiza si sinteza, foarte placut de parcurs
. Sunt curios de unde stii aceste informatii.
Cu siguranta nu le-ai invatat la ora de istorie de la scoala, pentru ca nu prea exista asa ceva…
nu-mi doresc vreun razboi, ca nu-s nebun, doamne fereste .. dar daca america trebe sa fie agresiva ca sa-si pastreze relativa suprematie mondiala, pentru ei e mai bine sa o faca cand inca au sanse, decat atunci cand e prea tarziu pentru ei .. desi au inventat corporatismul ca mijloc de hegemonie economica globala, s-au prins ca jocul asta s-a intors impotriva lor .. chinezii si nu numai, au invatat lectia din mers .. si nu-s atat de cooperanti precum sa zicem, japonezii, sau chiar si rusii .. piata comuna transatlantica are o problema si ea – europa este prea socialista, pe ansamblul ei, oricat s-au dat peste cap popularii europeni sa schimbe asta .. obama a fost la fel de artificial si ineficient pentru america, pe cat este corectitudinea politica transformata in religie de stat. nu m-am informat foarte in amanunt, dar trump e cel care i-a impins pe republicani de la spate si nu invers .. asta inseamna ca nu s-a votat reluarea politicii de dinaintea lui obama, ci ceea ce sustine trump – controlul imigratiei, protejarea pietei interne, rol de jandarm platit pe bani reali, nu ipotetici.. afacerile private ale exponentilor puterii cu arabii au creat haos in politica externa, de se bate toata lumea cu toata lumea, in dezavantajul tuturor .. nu stiu daca trump va aduce ceva bun, dar ceva trebuia sa se schimbe ..
@SoboLAN: pariul meu pe Radu este unul castigator!
Omul citeste mult, analizeaza mult si acopera zona aia de rabdare in amanunte pe care eu nu o am. A scris si o a doua parte pe care te invit sa o citesti, iar de imbogatit o putem noi imbogatii pe la comentarii. Cum ziceam … pe aici incercam sa si scriem si nu doar sa citam din altii. 
@Cola – cu cat studiez la mult, cu cat citesc mai mult si cu cat socotesc mai tare imi dau seama ca Obama a fost negrul de serviciu … adica mai exact, a inceput un mandat extrem de greu in care i’au fost puse pe masa niste uriase belele mostenite in urma idioatelor politici purtate de predecesorii sai din neamul Bush. Avea 2 razboaie inutile de rezolvat … Iraq si Afganistan, care trebuiau incheiate intr’o forma sau alta; o situatie ecomonica dezastruoasa datorita politicii globalizarii care s’a intors impotriva lor; un nucleu extrem de dur de conservatori si ultraconservatori care isi doreau tara luata inapoi. Obama a incercat in prima etapa a mandatului sau sa puna capat razboaielor, sa incerce o reforma sociala mai ales pe partea de sanatate si in acelasi timp sa gaseasca solutii pentru a incetini cel putin efectele dezastruoase ale globalizarii, mare parte din productia americana fiind relocata cu cal si magar prin alte parti ale lumii, iar banii plimbati prin diverse paradisuri fiscale. Problema lui cea mai mare a fost opozitia dura din partea politicienilor de cacat care erau sa il lase fara cel de al doilea mandat, norocul lui a fost ca a dat dovada de sange rece si a castiogat capital electoral dupa ce a scos asul din maneca numit BinLaden. Nu a fost un presedinte rau ca intentie, insa destul de prost sfatuit, destul de singur in deciziile importante si destul de izolat de cei care ar fi trebuit sa ii fie alaturi. Pretul tradarii l’a platit si tanti Clionton la alegerile astea cu tot cu marele Partid Democrat.