Atlantic4 – primele lor ganduri la cald din Antigua si ale mele de final

Dupa cum stiti, am urmarit activ aventura asta a lor si le’am fost alaturi inca de cand au facut public acest proiect la care am fost invitat ca partener social-media. Am primit cu entuziasm sa le fiu alaturi, in primul rand pentru cauza lor sociala, Centru de copii cu boli rare si capacitoare de viata Hospice Casa Sperantei de la Adunatii Copaceni, care acum in urma efortului lor si donatiilor voastre (pentru care va multumesc in numele lor) se va construi si dota pentru a le da acelor copii speranta si bucurie dincolo de bolile grele pe care trebuie fortuit sa le infrunte.

In al doilea rand, marturisesc ca am acceptat sa merg cu ei pana la capatul lumii, pentru ca toti patru atlanticii (Marius, Andrei, Vasile si Ionut) sunt niste oameni extraordinari pe care am apucat sa ii descopar pe cat posibil in La Gomera unde am fost alaturi de ei vreme de o saptamana pana la start.

Dincolo de partea publicitara si promovare a acestui eveniment care nu a fost una foarte usoara datorita derularii cu viteza a evenimentelor si a faptului ca am avut ceva de tras sa pot face relatarile la cald in primul rand din cauza conditiilor tehnice ceva mai precare (internet cu viteza melcului turbat ), acolo am reusit sa dezvoltam un soi de legatura invizibila destul de profunda, care a continuat sa ma tina legat de ei in toate aceste 38 de zile cat au fost plecati pe Atlantic, arogandu’mi cumva dreptul celui de al cincelea membru al echipei alaturi de familiile si sustinatorii lor care le’au fost alaturi, atat prin relatari in paginile acestui blog cat si sufleteste.

I’am simtit si pe ei la fel, probabil ca aventura asta a lor ne’a legat pe toti pentru o viata, chiar daca fiecare dintre noi a simtit’o si trait’o altfel, chiar daca eu nu am tras nici o vasla la propriu, dar poate ca am participat sufleteste la fiecare vasla ce ii aducea mai aproape de visul lor, pentru care azi ma bucur cel putin la fel de mult ca si ei, desi din spusele lor inca nu realizeaza ca au reusit ceea ce parea un soi de nebuna misiune imposibila, atunci cand si’au propus’o si am aflat si eu de ea.

Privind acum in urma ma incearca un sentiment de nostalgie! A fost frumos … tare frumos! Am avut enorm de multe de castigat reusind sa ii cunosc in primul rand pe ei si familiile lor ca oameni, cat si ca una din experientele de viata din care am mai invatat ceva, inspirat de ei si alaturi de ei. Din imaginile si scurtele conversatii pe care le’am avut cu o parte din ei, va pot spune ca sunt niste oameni complet schimbati si nu ma refer aici la partea fizica, unde e normal ca efortul sa isi fi pus amprenta, ci ca parte sufleteasca unde daca in La Gomera am vazut plecand 4 prieteni buni, in Antigua vad ca au ajuns 4 frati de suflet ce probabil ca asa vor ramane toata viata lor, fiecare dintre ei stiind ca se vor putea baza oricand de aici inainte pe 3 oameni care nu se vor da in spate de la nimic, fiind niste invingatori toti!

Inainte de incheiere, mai vreau doar sa le multumesc celor de la Kaufland Romania, sponsor principal al acestei actiuni si principalul donator al centrului de la Adunatii Copaceni; celor de la ICON Advertising al carui partener social-media am fost in acest proiect, in special Dianei Minea; familiilor baietilor care m’au primit in mijlocul lor si bineinteles baietilor!

In continuare va las de acum sa urmariti si primele lor ganduri la cald din Antigua …

Inchei aici asteptand cu nerabdare ziua de 28.01 ORA 20.00 cand echipa va sosi in Romania la aeroportul Otopeni, unde va invit sa veniti pentru a ii intampina! De asemenea, daca cursa lor peste ocean s’a incheiat, cursa pentru salvarea vietii copiilor de la Adunati Copaceni inca continua, de aceea puteti dona pentru această cauză trimiţând 2 EURO prin SMS la 8844 cu mesajul “OPTIMISM”, sau orice altă sumă pe pagina: http://hospice.galantom.ro/atlantic4.