Branza de Sibiu va deveni produs cu origine protejata

Stiti bancul ala:

Americanii reusesc cumva sa ajunga pe Marte, unde dupa amartizare, dau o geana de jur imprejur si undeva in zare vad o mogaldeata pe care o banuiesc ca extraterestru. Se urca in rover si dau o talpa pana acolo, apropiindu’se isi dau seama ca e un om cu o taraba, pe care odata ajunsi il intreaba

  • Om esti?

  • Om, dara!

  • De unde?

  • Din Sibiu?

  • Si cu ce ai venit pana aici?

  • D’apai cu branza, domnule draga!

Ei bine, se pare ca in sfarsit i’se va face dreptate acestui produs ce candva era recunoscut ca unul de calitate superioara si din care intre timp a mai ramas doar numele sub care se vand toate mizeriile mai ales prin orasele mari, Bucurestiul fiind de frunte. E plin de sibieni pe aici, care vand toate porcariile sub denumirea asta, asa zisa branza vanduta de ei fiind in majoritate contrafacuta dupa diverse retete empirice ce in mare parte poate contine diverse substante toxice printre care de varf fiind clorura de calciu.

Sper cat de curand si vestita branza de sibiu sa intre in familia celor cu denumire protejata sa ne scapam de toti jepcarii astia care au facut bani grei, batandu’si joc de sanatatea si buzunarele oamenilor, care de multe ori au platit bani multi in plus pentru un produs cel putin la fel de prost ca unul din supermarket, de unde oricum o parte dintre sibieni se aprovizionau, ca mai apoi sa o vanda cu adaos substantial pe la tarabele unde singura garantie a calitatii de pana acum era reprezentata de clopul din capul sibianului.

 

7 comentarii la „Branza de Sibiu va deveni produs cu origine protejata”

  1. Ai mei au avut oi si rude prin Sibiu. An de an ne primeam cota de la stana, cateva zeci de kilograme de branza dulce (cas de oaie) pentru consum propriu, pe care o puneam in micul ciubarul de lemn la sarat, dupa ce o scoteam pe aia veche numai buna de mancat. In concluzie, stiu exact care e treaba cu branza asta de Sibiu, care se prepara dealtfel si in Valea Jiului facuta exact dupa aceiasi reteta din mosi stramosi: lapte gras de oaie, care dupa inchegarea cu cheag natural se transforma in cas dulce de oaie, care dupa ce este bine scurs se pune in saramura la sarat vreme de cateva luni bune. Ce vand nemernicii astia in cea mai mare parte (90% daca e sa fiu optimist) a vazut laptele gras de oaie doar intr’o poza! Daca nu e vreo combinatie dubioasa de chimicale periculoase, atunci e un produs cel mult de categoria a III-a, in nici un caz premium decat ca pret, ca de cerut cer destui bani, mai ales pe la targurile „traditionale”.

    Ca tot iubeste DAEA oaia si i’a tot ridicat osanale, sa rezolve cat mai urgent problema ca sa ne scapam de toti sibienii si mai ales clopul lor, garantie a calitatii.

    Răspunde
  2. Premisele sunt false domnilor.. contează mai puțin garanția originii față de garanția bunului simț.. cu atât mai mult atunci când, istoriceste vorbind, salamul de Sibiu nu era chiar de la Sibiu, sau brânza de Brăila nu era chiar de la Brăila – era doar despre cine punea parafa de export.. eu vreau sa vad o statistică mai exactă asupra consumului de săpun per gospodărie, și o să cumpăr de acolo de unde se vinde cel mai mult săpun .. știu, știu, saramura omoară microbii, dar dacă punem problema așa, prefer brânza păstrată in acid clorhidric laugh

    Răspunde
  3. Scuze, domnule, daca mereu sunt de acord cu tine, azi este exceptia pe modelul: daca ma’ta te’a mintit cand erai mic ca ala’i tact’u si ti’a placut cum e desi era neamt fara ca tu sa stii, amu nu te mai da cu curu de pamant ca salamu „DE SIBIU” la care baleai candva e italian si minte’ma ca preferai salam cu soia daca stiai inainte sa le dai ciur la propovaitorii luibuba stiu, suntem curve ca neam, da macar nu ne plangem ca nu e unde trebuie daca am prins oferta de BFA la vaselina! Sa o lasam asa …zic! pardon

    Răspunde
  4. Sincer nu m-am omorât după orice fel de salam niciodată, și în general cred că am fost prototipul perfect al omului nou dorit de marele partid – să doarmă puțin, să mănânce și mai puțin, și să muncească ca un sclav.. eu mă refeream la aspectul istoric .. cât despre partea cu săpunul, știu ce spun – și bunicii mei își fabricau brânza, bulionul, sunca samd, dar îmi aduc aminte că mai fabricau și câte jumate de metru cub de săpun de casă anual .. din ce citesc și observ, brânza încă se face, săpun de casă nu, iar magazinele capitaliste se plâng că nu sparg norma la vânzări de săpun .. deci rămân la părerea mea..

    Răspunde
  5. Cheagul o mai fi tot din ala facut din mat, traditional, sau e dina sta modern la litru?
    app de branza, o mare cantitate vine din bulgaristan si mai sta o zi doua in zer din asta neaos romanesc…macerat si neschimbat cu saptamanile. Branza de oaie…bleah,…Marean haleste doar branza veche de vaca, de la sursa sigura. Habar nu am ce o sa fac dupa ce moare matusa…probabil trec pe brie de supermarket.

    Răspunde
  6. @Cola – tovarase, nu exista an sa nu faca ai mei sapun de casa din ce ramasite le ramaneau bagau la fiert cu soda si iesea un sapun de casa, minunatie nu alta. Era bun la orice, de preferat la haine, unde ori frecau hainele cu el si le spalau de mana, ori il radeau cu o razatoare in Albaluxul vietii si dadeau drumul la masina. Da, da … sa stii tu ca pe vremuri si spalatul ala era mai important decat e azi, sconcsul din lift fiind doar un exemplu.

    @Marean – cheagul se face la modul traditional pe la stane pe acelasi model antic si dedemult. Daca zici ca nu ii ok branza de oaie, inseamna ca nu ai mancat ce trebuie pana acuma. Mie imi plac si una si alta … beleaua e ca tot mai rar o gasesti la sursa. In rest … da, stiam intr’o vreme ca multa venea si pe ruta Ungaria si dupa ce era „preparata” dupa aceiasi metoda, se transforma peste noapte in branza de Sibiu. laugh

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura