BRICS devine BRICS+ si prioritatile summit’ului de la Kazan – lucruri despre care nu se vorbeste

Romania zilelor noastre seamana foarte mult cu Romania din anii ’50, in care dupa „cadoul” facut Romaniei de „aliati din Vest” si izolarea acesteia in blocul comunist, prin presa proletcultista a vremurilor se cantau ode „tatucului natiunilor” si marilor realizari socialiste, desi in afara blocului comunist se construia o alta lume prospera despre care nu era voie sa se discute mai mult decat critic. Azi, Romania se afla in aliantele alea in care isi dorea sa fie prin ani aia tristi din comunismul sovietic, partea hilara find ca desi aparent traim in democratie si libertatea presei, avem de a face cu un soi de presa proletcultista 2.0, in care subiectul BRICS este in cea mai mare parte ignorat, desi se fac pasi uriasi in constructia viitoarei lumi mulltipolare, in care acest bloc va reprezenta o alternativa tot mai atractiva pentru multe tari ale lumii si nu vorbim doar de cele in curs de dezvoltare.

Prioritatile summit’ului BRICS 2024: Gaza, Liban, Ucraina si hrana globala

Pentru ca pe la noi informatiile ajung destul de fragmentat si in mare parte manipulate, voi prefera preluarea unui articol scris de jurnalistul Dan Tomozei, care traind in China de multi ani de zile, este mult mai conectat la acest summit important, in care China joaca un rol fundamental in luarea deciziilor ce nu vor avea relevanta doar pentru tarile BRICS, ci pentru intreaga lume.

Conflictele militare și crizele umanitare din Ucraina, Fâșia Gaza, Liban, Orientul Mijlociu și Africa, se regăsesc între prioritățile liderilor țărilor BRICS, reuniți ieri la Kazan (Rusia). În cadrul celor 134 de puncte ale Declarației de la Kazan, țările BRICS condamnă criza umanitară provocată de Israel, țară care este solicitată să înceteze acțiunile militare și încălcarea teritorială a statelor vecine.

Liderii BRICS condamnă terorismul sub toate formele, solicitând adoptarea rapidă a Convenției cuprinzătoare privind terorismul internațional în cadrul ONU, organizație care trebuie să joace un rol mai important și ferm inclusiv în guvernanța globală a inteligenței artificiale. În acest sens, este subliniată necesitatea reformei Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Consiliului de Securitate al ONU, pentru a se putea răspunde adecvat conflictelor și crizelor globale aflate în derulare.

Solicitând rezolvarea disputelor pe cale pașnică și diplomatică, în declarația comună, liderii BRICS exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile actuale din Fâșia Gaza, cerând încetarea imediată a focului și a tuturor ostilităților, subliniind importanța înființării unui stat suveran și independent al Palestinei, în interiorul granițelor recunoscute internațional în Iunie 1967, exprimând totodată sprijinul pentru apartenența Palestinei la ONU.

Legat de situația din Ucraina, liderii BRICS subliniază pozițiile deja exprimate privind propunerile de pace care vizează o soluționare pașnică, prin dialog și diplomație, exprimând îngrijorarea în fața sancțiunilor unilaterale ilegale impuse de Occident cu efecte negative asupra creșterii economiei, situației energetice și securității alimentare globale, sancțiuni care exacerbează sărăcia.

Pe de altă parte, liderii reuniți la Kazan susțin propunerea Federației Rusie privind crearea unei Burse de cereale BRICS, platformă de tranzacționare care poate fi extinsă și la alte domenii agricole. (Foto: BRICS Kazan 2024)

BRICS, este format din țările fondatoare: Brazil, Rusia, India, China și Africa de Sud, cărora sau alăturat în Ianuarie 2024: Egipt, Ethiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Potrivit datelor Băncii Mondial și Fondului Monetar Internațional, țările BRICS acoperă 46% din populația lumii, 36% din produsul global, 25% din exportuile globale, asigurând peste 50% din contribuția la creșterea economiei globale. 

BRICS solicită democratizarea Consiliului de Securitate

Potrivit Declarației de la Kazan, intitulată “Consolidarea multilateralismului pentru un nivel global just de dezvoltare și securitate”, liderii BRICS reafirmă sprijinul pentru o reformă cuprinzătoare a ONU, inclusiv a Consiliului de Securitate, pentru mai mare democratizare, reprezentativitate și eficiență.

În acest sens, se solicită reprezentarea țărilor în curs de dezvoltare în cadrul Consiliului de Securitate, astfel încât acesta să poată răspunde în mod adecvat provocărilor globale, să sprijine aspirațiile legitime ale țărilor emergente și în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină, inclusiv țările BRICS, de a juca un rol mai important în afacerile internaționale.

Reformarea OMC

Liderii BRICS afirmă sprijinul pentru un sistem comercial multilateral bazat pe norme, deschis, transparent, echitabil, previzibil, incluziv, echitabil, nediscriminatoriu, bazat pe consens, având Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în centrul său, în egală măsură respingând deciziile unilaterale de restricționare a comerțului care nu sunt în concordanță cu normele OMC.
Pentru aceasta, a fost subliniată importanța reformării OMC și consolidării dimensiunii de dezvoltare, inclusiv necesitatea instituirii unui sistem obligatoriu de soluționare a litigiilor OMC pe două niveluri, pe deplin funcțional și accesibil tuturor.

În declarație este exprimată îngrijorarea față de efectul măsurilor coercitive unilaterale ilegale, inclusiv al sancțiunilor ilegale asupra economiei mondiale, a comerțului internațional și atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, măsuri care subminează Carta ONU, sistemul comercial multilateral, acordurile de dezvoltare durabilă și de mediu. De asemenea, acestea au un impact negativ asupra creșterii economice, a energiei, a sănătății și a securității alimentare, exacerbând sărăcia și provocările.

Protejarea neselectivă a drepturilor și libertăților

Țările BRICS solicită coopereze în promovarea și protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a dreptului la dezvoltare, într-o manieră echitabilă și egală, neselectivă, nepolitizată și constructivă, fără standarde duble.

“Facem apel la respectarea democrației și a drepturilor omului. În acest sens, subliniem că acestea ar trebui puse în aplicare atât la nivel de guvernanță globală, cât și la nivel național”, se arată în Declarația de la Kazan, odată cu sublinierea faptului că măsurile coercitive unilaterale, sub formă de sancțiuni economice unilaterale și sancțiuni secundare, sunt contrare dreptului internațional, având implicații asupra drepturilor omului și dreptului la dezvoltare ale populației statelor vizate, afectând în mod disproporționat săracii și persoanele aflate în situații vulnerabile.

Criza din Gaza, Cisiordania și Liban

“Ne reiterăm profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației și crizei umanitare din teritoriile palestiniene ocupate, în special escaladarea fără precedent a violenței în Fâșia Gaza și Cisiordania, ca urmare a ofensivei militare israeliene, care a dus la uciderea în masă și rănirea civililor, strămutarea forțată și distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile. Subliniem necesitatea urgentă a unei încetări a focului imediate, cuprinzătoare și permanente în Fâșia Gaza, eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor și deținuților din ambele părți care sunt ținuți ilegal captivi și furnizarea nestingherită de ajutor umanitar durabil și la scară largă către Fâșia Gaza și încetarea tuturor acțiunilor agresive.”

Liderii BRICS denunță atacurile israeliene împotriva operațiunilor umanitare, facilităților, personalului și punctelor de distribuție a ajutoarelor umamnitare și medicale, fiind salutate eforturile Egiptului, Qatarului, organizațiilor regionale și internaționale, pentru furnizarea de ajutor umanitar și pentru medierea retragerii Israelului din Fâșia Gaza.

“Escaladarea conflictului din Fâșia Gaza alimentează tensiunea, extremismul și consecințele negative grave nivel regional și global. (…) reafirmăm sprijinul pentru calitatea de membru cu drepturi depline a Statului Palestina la ONU (…) bazată pe dreptul internațional, inclusiv rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și al Adunării Generale a ONU și a Inițiativei Arabe de Pace (…), în conformitate cu granițele recunoscute la nivel internațional din Iunie 1967, cu capitala în Ierusalimul de Est (…).”

În egală măsură, este exprimată îngrijorarea cu privire la situația din sudul Libanului, fiind condamnate pierderile de vieți civile și pagubele imense aduse infrastructurii civile, ca urmare a atacurilor Israelului în zonele rezidențiale din Liban, dar și atacurile asupra personalului ONU.

Țările BRICS solicită Israelului încetarea imediată a acțiunilor militare, respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului, odată cu asigurarea condițiilor pentru o soluție politică și diplomatică în Orientul Mijlociu.

Situația din Yemen, Siria, Iran, Afganistan

În Declarația liderilor BRICS este subliniat importanța asigurării exercitării drepturilor și libertăților de navigație a navelor din toate statele în Marea Roșie și Strâmtoarea Bab Al-Mandab, fiind încurajate eforturile diplomatice, inclusiv prin abordarea cauzelor conflictului, precum și sprijinul pentru dialog și procesul de pace din Yemen, sub auspiciile ONU.

În același sens, document sbliniază că suveranitatea și integritatea teritorială a Siriei trebuie respectate cu strictețe, fiind condamnate prezența militară străină ilegală care duce la riscuri tot mai mari de conflict în regiune și sancțiunile unilaterale ilegale care exacerbează suferința poporului sirian.

Liderii BRICS condamnă atacurile împotriva sediilor diplomatice ale Iranului din capitala Damasc (Siria), atacuri care constituie o încălcare a principiului fundamental al inviolabilității sediilor diplomatice și consulare.

În ceea ce privește Afganistanul, liderii BRICS susțin o soluție pașnică urgentă, pentru consolidarea securității și stabilității regionale, pentru un Afganistan independent și pașnic, fără terorism, război și droguri.

BRICS solicită proteja drepturile fundamentale ale tuturor afganilor, inclusiv ale femeilor, fetelor și diferitelor grupuri etnice, fiind lansat un apel autorităților afgane pentru a anula interdicția privind învățământul secundar și superior al fetelor.

BRICS condamnă terorismul

Liderii reuniți la Kazan au declarat necesitatea consolidării cooperărilor internaționale și regionale pentru a preveni și contracara amenințările teroriste, pe baza respectării depline a suveranității și securității statelor.

“Recunoaștem că statele au responsabilitatea principală în prevenirea și combaterea terorismului (…). Recunoaștem că orice act de terorism este criminal și nejustificat, indiferent de motivațiile sale (…). Respingem orice încercare de politizare a problemelor de combatere a terorismului și utilizarea grupurilor teroriste pentru a atinge scopuri politice. Ne angajăm să luăm măsuri decisive pentru a preveni și a perturba răspândirea ideologiei teroriste și a radicalizării, utilizarea abuzivă a tehnologiilor moderne în scopuri teroriste, circulația transfrontalieră a teroriștilor, finanțarea terorismului și alte forme de sprijinire a terorismului, incitarea la comiterea de acte teroriste, precum și recrutarea de luptători teroriști străini.”

BRICS condamnă dezinformarea și discursul urii

Țările BRICS exprimă îngrijorarea cu privire la “răspândirea exponențială și proliferarea dezinformării, inclusiv propagarea narațiunilor false și știrilor false, precum și a discursului instigator la ură, în special pe platformele digitale care alimentează radicalizarea și conflictele”.

“Subliniem importanța integrității informației, asigurării liberei circulații și a accesului public la informații exacte bazate pe fapte, inclusiv libertatea de opinie și de exprimare, precum și alfabetizarea digitală și mediatică, pentru a permite o conectivitate semnificativă, în conformitate cu legislația națională și internațională aplicabilă.”

Liderii țărilor BRICS atrag atenția asupra tendințelor alarmante de creștere a discursului instigator la ură și necesității “combaterii glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată”.

Pe acest fond, a fost exprimată îngrijorarea privind continuarea conflictelor și instabilității în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cu consecințe tragice la nivelul civililor și bunurilor civile, fiind solicitate măsuri urgente, în conformitate cu dreptul internațional, pentru asigurarea protecției vieții.

Tranziție ecologică adaptată condițiilor naționale

În domeniul tranziției ecologice și luptei împotriva schimbărilor climatice, liderii BRICS susțin necesitatea de a lua în considerare circumstanțele naționale, inclusiv condițiile climatice și naturale, structura economiei fiecărei țări și circumstanțele specifice țărilor în curs de dezvoltare, cu precădere a economiilor care depind în mare măsură de veniturile sau de consumul de combustibili fosili și de produsele aferente, pentru a realiza o tranziție energetică justă.

“Susținem principiul neutralității tehnologiei, adică utilizarea tuturor combustibililor, surselor de energie și tehnologiilor disponibile, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, care include, dar nu se limitează la combustibilii fosili (…) energia nucleară și energia din surse regenerabile.”

Nu în ultimul rând, liderii BRICS resping măsurile protecționiste unilaterale, punitive și discriminatorii, care nu sunt în conformitate cu dreptul internațional, sub pretextul preocupărilor de mediu, cum ar fi mecanismele unilaterale și discriminatorii de ajustare la frontieră a carbonului. De asemenea, resping măsurile protecționiste unilaterale care perturbă în mod deliberat lanțurile globale de aprovizionare și producție, denaturând concurența economică.

Declarația de la Kazan arată că, în 2025, Brazilia va prelua președinția BRICS și va organiza cel de-al XVII-lea Summit BRICS.

scrie jurnalistul Dan Tomozei, pe blogul sau.

BRICS Bridge, BRICS Pay si moneda BRICS

Pe langa aceste aspecte deosebit de importante ale discutiilor ce reflecta deja o puternica influenta in viitorul multipolar mondial, la acest summit a fost prezentate si testat atat sistemul BRICS Pay (sistem de plati electrice concurent cu SWIFT) care sa permita plati transfrontaliere  ”rapide si ieftine” intre tarile BRICS atat in monede locale intre statele membre, precum si utilizarea tehnologiilor blockchain si a monedelor digitale ale bancilor centrale. In discutii se afla si o viitoare moneda BRICS, care probabil ca va fi adoptata in viitorul apropiate ca alternativa la tranzactiile in dolari americani, urmand sa fie utilizata ca moneda unica pentru tranzactiile financiare efectuare intre tarile noului bloc comunitar.

BRICS devine BRICS+

Oricat ar ignora Vestul in imbecilitatea sa aroganta acesta noua constructie comunitara si oricat ar vrea unii sa para ca e o cacealma, BRICS a trecut in mod accelerat la un cu totul alt nivel, respectiv BRICS+ participarea de anul acesta atingand un numar record de invitati, printre care s’a numarat si presedintele ONU, Antonio Guterres . Poza oficiala a tarilor BRICS de la Kazan nu a mai inclus doar cele patru tari fondatoare (Brazilia-Rusia-India-China-Africa de Sud), ci nu mai putin de noua lideri ai tarilor care au fost acceptate oficial in acest nou val al extinderii respectiv Etiopia, Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite si Arabia Saudita, in curs de aderare find mai multe tari, printre care si Turcia care si’a depus oficial adeziunea, presedintele Erdogan find prezent in calitate de invitat oficial, alaturi de alti 35 de lideri ai tarilor candidat.

UPDATE