Sistemul de invatamant romanesc trece prin cea mai neagra perioada a sa de cand a fost institutit in Romania ca forma de educatie a maselor. Daca inainte de ’89 si cativa ani dupa, pe langa faptul ca invatamantul romanesc era unul care pe langa buna pregatire si orientare profesionala ce dadea constant si valori, participa activ in acelasi timp si la corijarea tinerelor spirite.
Astazi nu a mai ramas nimic din toate astea! Astazi invatamantul romanesc produce someri pe banda rulanta cu un minim de cultura generala in cel mai bun caz si generatii care nu mai respecta absolut nimic, considerand ca totul li’se cuvine. Din cauza asta si a faptului ca fractura dintre educatia primita in familie si cea care ar trebui impusa in scoli se adanceste tot mai tare, aproape zilnic avem stiri despre violenta din scoli, in vremea in care unii copii traiesc o reala drama bine mascata despre care nu vorbeste nimeni …
Nu e ceva nou hartuirea in scolii si nici umilinta unor copii de catre alti copii, insa pe vremuri existau numeroase resorturi care limitau pe cat posibil asemenea fenomene ce pot traumatiza un om pe viata! Pe langa mustruluiala serioasa primita in clasa, chemarea la cancelarie, scaderea notei la purtare si parintii aveau rostul lor in potolirea odraselor problema, pentru ca erau chemati la scoala si pusi in fata unei alegeri: ori fac ceva in privinta asta, ori se aleg cu exmatricularea odraslei si treaba nu era deloc de gluma daca se ajungea pana acolo! Ei bine … azi, nimic din toate astea nu se mai aplica, profesorii fiind efectiv lipsiti de orice putere de a mai lua vreo masura, iar pe parinti ii doare fix unde nu bate soarele daca puradelul lor este agresor si nu cel agresat!
Ca sa intaresc asta, ca pot doar spune din experienta ca si eu m’am confruntat cu asa ceva, fiica’mea fiind atunci prin clasa a 6-a, iar subit am inceput sa observ ca ceva este in neregula cu ea, rezultatele scolare slabe incepand sa vina ca o confirmare. Am incercat sa vorbesc cu ea de nenumarate ori, imi era clar ca ceva nu e bine, insa refuza sa imi marturiseasca drama prin care trece. La scoala nu am aflat nimic de la profesori care pretindeau ca habar nu au sa fie ceva in neregula … iar semnalul de alarma a fost dat de faptul ca a inceput sa imi ceara din ce in ce mai insistent sa o mut la alta scoala si abia atunci la insistentele mele am aflat ca este tinta batjocurii unei colege din clasa ei care isi formase si o gasca ce ii tinea isonul. Am incercat din momentul ala orice aplanare a mizeriei asteia, lucrurile avansand din rau in mari rau mai ales ca a inceput sa imi vina copilul acasa agresat inclusiv fizic! Am inceput prin a ma duce la scoala, unde discutand cu profesorii acestia ridicau doar din umeri, ca au manile legate; cu directiunea; am incercat inclusiv sa stabilesc o intalnire de bun simt cu parintii copilului problema care bineinteles ca m’au ignorat … ba fratilor, orice de bun simt am incercat, insa nimic nu a dat rezultat, pana cand mi’am luat copilul fain frumos deoparte si i’am zis atat:
– Fata tati, maine cand vine la tine sa te umileasca din nou, o plesnesti! Da, o plesnesti cu sete si daca vezi ca nu se potoleste, o plesnesti pana se potoleste! Pe barba lu’tata … da sa dai, nu te joci!
Zis si facut, a doua zi am si fost chemat la scoala ca fiica’mea o snopise pe aia in bataie. 
Bineinteles ca … nu m’am dus si m’a durut si pe mine fix in acelasi cur cum i’a durut si pe restul vreme de un an de zile, cata vreme fiica’mea ajungea acasa umilita, cu haine sau rechizite rupte si mazgalite. Din ziua aia … a snopit’o pe aia de cate ori i’a mai dat vreun motiv si nu pot zice ca mi’a parut rau o clipa, ba chiar ajunsesem sa fiu felicitat de restul parintilor din clasa ca s’a gasit cineva sa o puna la punct pe japita aia mica ce le umilea copii si nimeni nu facea nimic in sensul asta.
Ce am scris mai sus NU ESTE UN EXEMPLU, este doar o experienta traita de mine si scrisa aici doar pentru a intari gravitatea problemei, deci … nu incurajez pe nimeni sa il urmeze sau aplice in vreun fel!
La mine a fost un caz sa zicem ca fericit, insa stiu foarte multi parinti care traiesc asemenea drame, unii dintre ei fiindu’mi prieteni ce saracii in ciuda sfaturilor mele hard-core din experienta mea, au ales sa isi mute copii agresati la alta scoala, unde bineinteles ca in scurt timp cosmarul a reinceput dupa ce copii lor au devenit tinta batjocurii puslamalelor de la scoala unde ii mutasera! Desi e bine bagat sub pres, drama asta este una mai reala si mai prezenta decat va inchipuiti, tristetea fiind ca acesti copii nu vorbesc nimanui despre drama lor si oricum si daca ar vorbi, nimeni nu ii asculta!
Yup, caz fericit.
Gândește-te ce se întâmpla dacă escalada toată povestea și gașca aia îți călca în picioare copilul. Sau dacă se împingeau cumva și una dintre ele dădea cu capul de calorifer/bordură/etc. Sau dacă făceau vreo victimă colaterală.
Tot pe barba ta ar fi fost?
(momentan nu zic nimic despre cât de veridică pare toată povestea…)
Povestea este una veridica 100%, eu nu aberez si nici nu simt nevoie sa intaresc asta altfel si oricum din postarea asta nu as fi vrut sa discutam ce am facut eu personal (exemplu dat doar pentru a intari gravitatea problemei descrise), esenta era si este cu totul alta, dar fie de data asta …
Gasca aia nu avea ce sa calce in picioare, ca urmatoarea miscare era sa ii rastagnesc pe toti cu toate consecintele ce rezultau de aici, lucru de care ii avertizasem oricum in prealabil! Am mizat pe un principiu vechi, invatat pe strada: frate dintr’o gasca il plesnesti cu tupeu si fara vorbe fix pe ala cu gura cea mai mare si iti garantez ca restul dispar ca potarnichile pentru ca acolo e vorba de instinctul de haita! In rest, pana sa se ajunga acolo, am incercat toate caile rezonabile posibil dupa cum am descris in poveste, alta cale nu a mai existat din pacate! Nu incurajez violenta de nici o forma, ba chiar dimpotriva, insa uneori daca aia a ramas singura cale, asta e! Ma durea fix in cur ca dadea aia cu capul de calorifer sau alte cacaturi … trebuia sa astept sa se intample cu fiica’mea asta, era mai ok asa?! Aici vorbim strict de un instinct de supravietuire, ca acolo se ajunsese! In concluzie, decat sa plang eu mai bine masa! Si uite asa, copilul meu a crescut ca unul si mai puternic, imi pare doar rau ca a avut nevoie de experienta asta ca sa invete sa plece capul, da niciodata ochii.
Pe final, nu pot decat sa iti doresc sa nu treci prin ce am trecut eu, sa iti vezi copilul umilit zi de zi, sa iti vina acasa cu haine si rechizite rupe, flocaita si ciufulita, scuipata si injurata in ciuda tuturor eforturilor tale de bun simt … ca abia atunci ai putea intelege o asemenea tragedie si sunt curios daca ai mai fi atat de impaciuitor si daca ai mai sta ca acum sa imparti firul in patru. Eu raman fidel princiului: daca nu merge nici cum cu vorba buna, atunci te bat, de te caci pe tine … sau macar incerc!
Interesant articolul, pentru cei care s-au lovit de problema asta, acum sau in trecut. Sfatul din articol dupa parerea mea nu e de urmat, iar indemnul parintelui catre copilul la orice forma de violenta pentru a-si rezolva problemele in societate, total inadecvat… e doar o opinie.
In general hartuirea unui copil de catre altul sau o gasca formata in jurul unui alt copil mai popular, incepe intr-o anumita conjunctura. Cel hartuit in mod sigur are probleme de adaptare, de integrare, este mai timid, mai nesigur, este un „tocilar”, poate fi si o problema fizica, este mai mic, mai slab si nu in ultimul rand o problema economica, se imbraca mai prost, nu are un telefon de fite, intr-un cuvant se simte mai inferior si de aici cumva izolarea, inchiderea in sine, lipsa de incredere in el. In general copii sunt directii si cruzi prin atitudini si declaratii, inca nu au acel simt al adultului de a afisa cu doua fete in societate …. iarasi e opinia mea, imediat il vor mirosi pe cel care este „altfel” si de aici pana la hartuirea in sine nu mai e decat un pas. Asa se intampla peste tot fie ca esti mic, fie ca esti mare, orice grup social unde activezi, in cazul de fata scoala, are un nivel, daca nu te integrezi cumva, daca nu ai niste calitati sa compensezi esti eliminat, e supravetuire, pare dur dar asa e viata si ca sa revin de unde am plecat asta trebuie aratat copilului si desigur tu ca parinte sa fii cat mai aproape de el, sa-i cunosti problemele, limitele si atuurile, sa-l poti indruma eficient pentru ca numai asa poti evita probleme descrise in articol. Violenta poate fi combatuta inteligent prin atitudine, educatie si desigur tot la fel poti evita ca si copilul tau sa nu ajunga un hartuit.
Vasile, ce am scris eu personal, NU ESTE UN EXEMPLU ci doar o experienta ce sa intareasca cumva realitatea descrisa! Nu recomand nimanui sa il urmeze, nici nu am pretentia ca e bine! Cu toate astea, copilul meu este unul bine crescut, care nu a ales niciodata violenta in afara de acel moment, azi avand bun simt si incercand sa gaseasca singura cai de mijloc, e o domnisoara, nu o bruta!
In rest, sunt si nu prea sunt de acord cu tine! Un copil poate sa fie hartuit si fara motiv! Fiica’mea intradevar era mai scunda de inaltime, dar nu asta a dus la hartuirea ei ci faptul ca japita aia era un real copil problema, lucru dovedit ulterior si la liceu unde a avut mari belele, din fericire fiica’mea neavand de a face cu ea fiind in clase diferite! Pe langa asta, oricat ai da’o tu in filosofii inteligente si alte basme, iti spun ca realitatea aia de o stiai tu din vremurile alea cand in scoli existau instrumentele de constragere de care vorbeam in articol, nu se aplica cu nimic la zilele noastre! In scoli, mai ales cele mari din orase e HAOS, da asa HAOS cum nu iti poti imagina! Practic totul este anarhic si fara logica … cu profesori timorati si schimbati de parinti cand au aia chef; cu parinti prea ocupati sa aiba timp de odrasele lor; cu odrasle care neglijate si lipsite de crestere, se transforma incet si sigur in niste probleme sociale .. alea de care vorbeai tu, in care aia nu se integreaza si nu invers!
Sfaturile tale sunt foarte bune, insa esti putin offdate si depasit de realitatea absurda! M’ai fi inteles mai bine daca aveai copilul la o scoala dintr’un oras mare ca sa vezi realitatea de acolo.
In cazul meu, ce ai fi facut? Atentie la detaliile descrise in poveste!
Din punctul meu de vedere, cand se ajunge la supravietuire fiecare are dreptul sa isi incerce sansa prin orice mijloc posibil, fie el si violent, ca intr’un final omul este si va ramane un animal dincolo de ratiune.
Intodeauna exista un motiv, trebuie gasit, identificat, chiar daca ne place sau nu!
Eee… ‘oi fi eu putin offdate, recunosc….zic si „filosofii inteligente si alte basme”…plus ca seman cu MC daca-mi las barba o luna, de la varsta
, dar am trecut prin destule experiente cu baiatul care acum e a 9-a la liceu, deci pot spune ca sunt chiar pe val. Scoala a facut-o in orasul municipiu, resedinta de judet, chiar daca eu stau la tara acum, o scoala mare, centrala, cu pretentii, cu 4 nivele, din pacate cu profesori nu tocmai calificati, dar asta alta poveste, unde invatau toti de zi si asta era cea mai mare problema si ducea la diverse conflicte si probleme intre cei din clasele mici si cei mari, ce sa zic problemele mele au fost cu profesori si mai putin cele generate intre baiat si colegii lui. Cat despre timp, sa nu ai timp pentru copilul tau, sa nu stii ce face copilul tau, copilul tau sa fie un mic „terorist” si sa te doara in c@%r, despre ce vorbim, de ce dracu mai ai copii, nu concep asa ceva si chiar am fost ocupat al naibi si eu si sotia.
In cazul tau nu stiu ce as fi facut, nu am avut fata… totdeauna am avut impresia ca fetele sunt altfel, desigur gresita. Uite asa la primul impuls, nu sfatuiesc pe nimeni sa faca asta, as fi „discutat” cu cealalta fata
, in particular sau i-as fi invitat toti colegi acasa la o pizza uriasa, bine eu stau la curte, am loc si chiar am facut diverse actiuni din astea si a dat bine, e greu de zis, dar sigur nu mutam copilul la alta scoala, e cea mai mare greseala posibila si ceva extrem care afecteaza si mai mult copilul… e greu, nu stiu… as fi facut o plangere, as fi dat parinti in judecata, as fi dat scoala in judecata, pe ministru invatatamantului si nu exagerez, i-am dat in judecata diriginta baiatului in clasa 5-a, i punea note mici ca nu venea la meditatii, era de matematica, in orice caz nu-i spuneam baiatului sa fie violent, fara suparare!
Cat despre vremea mea, nu exista comparatii, atunci trebuia sa fii prea sfrijit, prea gras sau prea ochelarist, cumva mai prostut sau impiedicat ca sa fi hartuit sau mai bine zis izolat, era alta epoca, eram imbracati toti la fel, aveam matricole cu un numar, erai chemat la director dupa numar… nu-ti mai trebuia hartuiala in viata
, scoala se facea in scoala, in clasa, existau cercuri scolare pentru copii buni, nu erau chemati la meditatii particulare… acasa, profesori predau din memorie nu aveau pe catedra texte, asemeni prompteristilor de la tv…. deci chiar nu regret scoala de atunci, desigur nici nu as fi dorit ca baiatul meu sa faca acea scoala 
Nu stiu fratele meu cum sunt altii, mie unul imi plac mereu scurtaturile pentru ca nu am o viata intreaga la dispozitie sa stau cu datul in judecati si alte si balarii d’astea de hai sa ne pierdem inutil din viata: frate, nu merge cu vorba buna, iti f0t una, doua, trei sau cate directe or fi necesare peste muje, sa vezi dupa aia cum pricepi! Si drept e, ca asa a priceput japita aia si ca sa nu uite i’am zis la fiica’mea sa ii dea in continuare, ori de cate ori o provoaca, da niciodata fara motiv serios si provocare din partea japitei!
Nu imi pare rau ca am invatat’o asa si azi daca ar fi sa o invat din nou, as invata’o exact la fel! Am crescut un copil puternic, nu o carpa la care sa ii fie frica si de umbra ei, ca iote asa ma ajuns ca in vorbele lui Cheloo. De era baiat, aveam grija pe garduri sa ii tina pe aia.
Punct.
Cheloo braveaza prea mult, neeee…. nu cred ca e un exemplu de dat, de urmat nici atat, fite de vedeta.
Cat despre futut una sub mustati, unde am ajunge daca de maine ar face toti asa, nu cred ca as vrea o lume asa pentru copii nostri, asta e ce sa faci, asa se nasc si educa viitori melteni, de aia am insistat in tot ce am zis pe metode sa zicem inteligente si folosiind mijloacele oferite de o societate civilizata, pana la urma de aia suntem…. oameni, pentru ca vorbim si discutam cu argumente logice si unii au ceva inteligenta inafara de un cap patrat si ceva mai mult spate lat sau ceafa grasa
Ma stii tu adeptul la asa ceva din cate ai apucat sa ma cunosti? De cate ori m’ai vazut incitand pe aici la violenta si metode de genul ceafa lata?! Eu am incercat doar sa spun ca uneori situatiile limita cer solutii limita … iar eu ajuns pana acolo unde nu mai e loc de vorbe, nu am sa dau inapoi daca aia e singura cale ramasa. Asa fi vrut totusi sa fiti ceva mai atenti la ce am scris si nu doar sa ma atacati tot pe mine ca am ales varianta asta disperata ca o dam in aceiasi situatie de rahat prin care tot mortul e de vina.
Oricum … am incercat sa fac tot ce pot pentru ca macar sa atrag atentia asupra acestui subiect delicat ce pot distruge un om pentru toata viata lui prin drama asta traiata in copilariei. Si ca ziceai de scoala: eu as vrea sa faca copilul meu scoala pe care am facut’o eu, pentru ca din punctul meu de vedere scolile ar trebui sa fie un loc respactabil si respectat ca institutie.
Eram gata sa plec dar am vazut comentul nou si am vrut sa clarific sa nu ramana loc de interpretari.
Eu nu judec pe nimeni, nimeni nu poate judeca actiunile si alegerile cuiva la un moment dat, mai ales cand e vorba de copilul sau, e ceva natural sa ne protejam copii prin orice mijloace singura mea „dilema” fiind metodele, chestii de strategie daca pot sa zic asa in mod nepretentios, si ceea ce am scris a exclus din start pe cei care participa la discutie si nimic din ce am enuntat nu s-a vrut a fi personal sau la persoana.
Demersul e absolut laudabil, din pacate sloganul si cuvantul bullying ma lasa rece, sa zicem ca e doar de impact pentru atragerea atentiei intr-un scop nobil. Am vazut ceva clipuri pe tema asta cu un numar de vizualizari infim, ce sa zic…. la noi nu intereseaza nici pe dracu de problema asta si in general ideea la noi e; lasa ca sunt copii se bat, se impaca…. noi suntem adulti si nu avem timp de toate … copilariile!
Da bine, iar o dau in “filosofii inteligente si alte basme” , Stimabile, toata stima!
Pe noi ne-a invatat chiar diriginta sa ne aparam cu acelasi metoda. Daca ala tipa, tipi si tu. Eu, desi eram un metru si un dop si treij da kile, dadeam in mufa si bagam sprint. Nu puteam sa risc sa o incasez prima.
Sa fereasca toti sfintii din ceruri si de unde or mai fi sa dea fii’miu/fii’mea peste un specimen ca asta din poveste ca pana ajunge sa ii dea in bot el/ea, o sa le cam crap eu capul parintilor ca, deh, pestele de la cap se impute.
Daca tu ca parinte nu esti capabil sa strunesti un mucos de clasa generala, ti-ai ratat cariera ca sa zic asea.
Tocmai ce citeam pe un grup de FB cazul unei fete de 11 care este hartuita de 2 ani incontinuu de un baiat, coleg de clasa. Parintii baiatului au o mare durere in cur si profii la fel. Parintii fetei sunt disperati si nu vor sa isi mute copilul din scoala, asa cum au facut numerosi alti parinti din clasa cu copiii lor. Sa nu zic ca m-a luat durerea de cap cu sfaturile „mamicilor” ca acel baiat trebuie imbratisat si iubit ca sa scape de narav. Nu, fetita aia trebuie sa faca un curs de auto-aparare si sa ii futa aluia doua picioare in gura, cu dragoste evidenta.
Ca sa nu mai zic ca exista si bullying din partea profesorilor. Daca profa te face proasta sau te intreaba daca ai mers cu oile pe camp doar pt ca ti-ai permis ca de la o scoala „comunala” sa intri la un liceu de elita din capitala, aia cum se numeste?? Si, cam care ar fi Solutia?
Peace! si parintii sa nu uite, totul porneste de acasa!
Ai zis o treaba buna EGO „bullying din partea profesorilor” sau mai pe romaneste hartuirea din partea profesorilor din diverse motive, lipsa de metoda in ale predari, folosirea unui limbaj nepotrivit fata de anumiti elevi cu rezultate slabe, lucru care i poate incita si pe hartuitori mici de care se vorbeste in articol, in a se focaliza pe un anume copil ce deja a fost facut „praf” de cadrul didactic, de fata cu toata clasa
Baiatul meu a avut de a face cu o astfel de hartuire in a 5-a pe motiv de „absenta” de la meditatii la matematica, profesoara care la momentul ala era si diriginta impreuna cu sotul ei tot profesor de mate si inspector, aveau o adevarata afacere in domeniu, cu un duplex transformat intr-o „scoala de meditatii” Absolut toti trebuiau sa se inroleze, ceea ce au si facut fara sa cracneasca, chiar daca unii poate nu aveau bani si preturile erau destul de piperate. Noi am refuzat, i-am explicat ce facem si ce pregatire avem, atat eu si sotia si ca nu este necesara o meditare externa, pe care putem sa i-o asiguram noi daca este nevoie. Initial am avut impresia ca intelege si ca sunt de buna credinta, apoi totul s-a transformat in hartuire pe fara atat a baiatului, plus un intreg scenariu de denigrare a noastra vizavi de educatia ce o dam copilului,
Profesional era slab pregatita, i-am demonstrat intr-o sedinta, asta a pus capac, baiatul era practic batjocorit la fiecare ora de profesoara care-i era si diriginta, am inregistrat video cateva asemenea momente, plus imagini din „scoala de meditatii” cu ajutorul altui parinte si am dat-o in judecata, a durat mai bine de un an, sicane, amenintari de la sotul inspector, intr-un cuvant scenariu de film, am castigat pana la urma, individa a disparut din peisaj, la fel si sotul inspector dar cu ce pret, cu timp pierdut cu „judecati si alte si balarii d’astea” si stres, vorba lui Ice.
As putea sa mai spun de atitudinea celorlati parinti, nu stiu unii poate considerau ca trebuie meditati colii lor, dar totusi asa la gramada, obligatoriu, de faptul ca erau patrunsi de o frica pe care o vedeam doar inainte de ’89, perioada de care marea majoritate habar nu aveau, trist… dar asta mie mi-a parut cea mai a dracului hartuire care poate da tonul la multe altele.
Acum sa te intreb Ice, tu ce ai fi facut in cazul meu?!
As fi curios sa-i intreb si pe alti care vor citi pe aici sau poate au patit la fel, cum au procedat?!
# meditatiile la negru trebuie sa devina contraventie si pedepsite penal
Nici eu nu inteleg de ce dracu nu au fost in stare sa ii zica pur si simplu: HARTUIRE si au mai gasit eu un termen de cacat in engleza de parca toata lumea din ziua de azi e obligata sa stie limba asta daca traieste in Romania. In momentul in care vorbim noi, niste prieteni ai mei trec prin teroarea asta datorata unor copii problema cu care s’au trezit mutati la ei in clasa si aia terorizeaza intreaga clasa fara ca nimeni sa poata face ceva! Au incercat de toate … speranta lor a ramas acum sa ii mute iara pe aia de unde au venit sau in alta parte, dar sunt sanse infime ca in scoala aia e cam ultima clasa unde i’au mai putut muta, iar de dat afara legal nu au voie ca nu mai exista notiunea de exmatriculare.
Aici e marea belea si in rest asa cum zici tu indiferenta aia cretina cum ca: nu avem timp de copilarii … zisa nonsalant cata vreme copilul lor nu e in stiuatia aia.
Toata stima si tie tovarase Vasile!
@EGO: da, e trista treaba si tare de tot e ca parintii nu vor sa isi asume esecul asta crezand ca au fost suficient de parinti doar pentru ca le’au cumparat toate cacaturile!
Termina domne’ cu prostii dinastea, noi avem probleme mai importante de dezbatut, gen #metoo ca sa le plangem zilnic de mila unor cutre care au supt-o pentru bani si faima.
Coooreeeeect! Imi cer scuze domnule Malin, azi care mai e
panaramavictima care are o poveste trista cum ca dupa ce a supt’o prea mult, nenorocitul care le’a fortat sa o faca, a refuzat dupa aia sa le plateasca si factura la dentist?@EGO – ca mi’am adus acum aminte. Am avut si noi de a face cu un asemena baiat care se lua de toate fetele de prin scoala. Am incercat sa vorbesc cu toata lumea, nu a mers ca toti imi ziceau ca nu au ce sa ii faca inclusiv maica’sa; imi aduc aminte ca m’am dus la scoala, l’am bagat discret in baie unde l’am luat de haine si l’am rastagnit de un perete explicandu’i clar ca daca viitoare daca mai indrazneste sa se ia de fiica’mea il rup in doua. Din ziua aia a fost protectorul lu’fiica’mea pana a terminat scoala!
Da’le un link catre pagina asta pe acel grup unde se poarta discutiile, poate ii ajuta sa afle cam ce au de facut!
Fabulos punct de vedere, bine punctat, bine argumentat … maine dragii mei va ofer si eu replica!
@Vasile: vad ca e o moda printre profii/profele de mate. A mea tot de mate era si tot diriga mi-a fost. M-a facut proasta universului, fara argumente solide, pe motiv ca am cea mai proasta lucrare desi ea nici macar nu le corectase. Am scos scurt din banca mapa burdusita cu caiete si fix spre ea am aruncat. Marele ei noroc a fost ca era foarte mica de inaltime si a apucat sa se fereasca. A fost prima si ultima oara cand tata a venit la scoala, cand a auzit de ce am facut minunata fapta a dat din umeri si i-a zis dirigai sa isi asume orice consecinta in momentul in care ma jigneste, asa cum si el isi va asuma consecintelor faptelor mele ulterioare.
Cred ca madame a inteles ca nu e cazul sa ma mai provoace a doua oara pentru ca nu s-a mai repetat faza.