Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
Izvorâtă din constantă iubire de patrie a poetului Mihai Eminescu, poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, Apare în revista „Familia” din 14, aprilie 1867.
Dumnezeu să te binecuvânteze Românie și pe noi nevrednicii, ne iartă!
La Mulți Ani, români!
„Trăiască naţia! Sus cu dânsa!”
Traiasca!
La Mulți Ani!
Doamne ajuta cu sanatate si ceva mai multa intelepciune!
Hai sa fiti sanatosi si bucurosi!
Doamne ajuta!
Eu sărbătoresc prin muncă, voi lua pauză în alte zile de decembrie.. doar atât vreau sa adaug – la câte defecte avem noi românii, avem și o calitate indiscutabilă – știm să supraviețuim, spre uimirea multora.. la mulți ani …
Si eu muncesc, deci, nu, nu esti singurul, desi am lasat ceva loc si de sarbatoarea din celebrul garaj!
Bine punctat, tovarase! La Multi Ani, ca de cateva mii de ani, tot suntem!
P.S. Las si asta aici …
Vezi, ăsta e unul din multele defecte ale noastre – când totul pare solemn și festiv, se găsește mereu câte unul să aducă aminte adunării de existența unei pisici moarte lângă gardul din curte
..
Ma recunosc vinovat!
https://youtu.be/nEF_IOhJJ6w
La mulți ani! La
mulți ani tuturor românilor!
La multi ani!
Mi-am amintit de acest domn:
https://www.youtube.com/watch?v=mms7QHDIHL0&list=PLHdB5xB5gsbVhi-T-wccV9a9-8tZoFvS3&index=3
Sau:
https://www.youtube.com/watch?v=AzE5vOAsTG4&list=PLHdB5xB5gsbVhi-T-wccV9a9-8tZoFvS3&index=46
Are un playlist mare despre România.
Nu i- am urmărit toate clipurile.
A fost o vreme cand ma uitam la podcasturile unor straini care ajungeau in Romania, mai mult ca sa vad ce reactii au si cum vad Romania. In promortie de 99%, podcasturile sunt mai mult decat pozitive, chiar daca unii la inceput nu stiau nimic despre Romania in vremea in care altii venisera cu ceva idei preconcepute care au disparut de indata ce au inceput sa descopere Romania. Asta te si bucura destul de tare, dar si amaraste in acelasi timp cand realizezi ca majoritate noastra, ca romanii, continuam sa fim la fel de prosti si nu suntem in stare sa vedem nici nimic din frumustea acestei tari, cum nici sa o promovam, motiv pentru care nici nu o apreciem in vreun fel! De aia suntem pe unde suntem si avem situatia pe care o avem, vreme de 34 de ani preferand ca coclim in aceiasi stare de latenta si sa privim in continuare spre alte tari, de la care ar fi trebuit sa ne cam prindem de multa vreme, ca nu e nicio lumina pe acolo! Ca si aici putem face lucuri, si aici putem creste copii, si aici putem avea bunastare, si aici putem muncii, si aici putem avea tot ce ne dorim, singurul lucru care ne lipseste este doar putina minte cat sa invatam sa traim ca un popor, nu doar ca o populatie! Stiu, discursul meu poate fi considerat cu tenta nationalista, ceea ce si este si sincer nici ca ma intereseaza. Eu asta i’as dori tarii mele de care nu am reusit niciodata sa stau prea mult departe!
Bună dimineața, Ice!
Noi am fost educați să ne iubim țara. Exagerările, propaganda, dacă nu le simțeam instinctiv, erau combătute de realitatea de zi cu zi. Copiii noștri nu mai au parte în școli de așa ceva. Dimpotrivă, sunt ținuți departe de orice ar putea să le inducă dragostea de ea, li se spune explicit că naționalismul este ceva rău, ceva ce ține de extremism. Doamne ferește să li se spună ceva despre românii care au făcut performanță sau au descoperit ceva important pentru omenire! Să nu cumva să le hrănească mândria de a fi români… Problema e că nici măcar demnitate nu sunt lăsați să aibă, doar rușine sau măcar o jenă…De ce? Ce rău așa de mare au făcut românii lumii?
Există o realitate, nu e nimeni de condamnat că și-a luat câmpii încotro a văzut cu ochii, fiecare avem o viață de trăit. Și sunt multe drame în spatele ei…Familii mutilate…Numai că spre deosebire de alții, mulți au plecat cu o aversiune în cârcă. Sârbii, de exemplu, au fost plecați, dar întodeauna și-au purtat cu ei dragostea față de țară, mulți au revenit acasă cu banii câștigați afară și i-au investit bine, și-au făcut viețile mai bune acasă după un timp. Să mai spun că au trecut printr-un război și tot în fața noastră, cu mult, sunt? Și au făcut-o demn, fără văicăreli sau împuns cu degetul…
Eu am vrut să ne spălăm un pic gustul searbăd de după ziua de ieri. Pentru mine a fost sărbătoare cu o zi înainte și mi-a mers drept la inimă articolul tău despre Sf Apostol Andrei!
Buna dimineata, Tiana!
Nu doar in scoala invatam despre patriotism ci si acasa, unde aveam inca prin familii oameni care au luptat pentru tara asta in razboaie, unul e Patru a lui Bunea, ce mie mi’a sadit in suflet de mic dragostea de tara, iar sacrificiul lui si al generatiei lui, a fost un motiv suficient ca sa pricep ca totul a fost platit cu sange! Azi, nu sunt multi care au cel mai mic habar nici macar despre ce semnifica culorile drapelului Romaniei si sunt patrioti doar de 1 Decembrie. Anul asta e primul an cand nu m’am uitat la nimic, nici stiri nu am ascultat. Am fost in garaj cu prietenii si departe de o serbare, mai degraba am baut berile alea cu amaraciune, o amaraciune nu neaparat spusa, dar evidenta la toata lumea. Cumva, probabil ca s’a trezit sau se trezeste ceva in fiecare dintre noi odata ce si grijile ne ajung din urma, cumva incepem sa constientizam ca daca continuam in ritmul asta, nu mai ramane nimic din noi ca popor. Am simtit asta alaturi de prietenii care mai ieri erau complet indolenti pentru ca toti o duceau de la foarte bine in sus, eu find cam singurul care mai aducea in discutie ceva legat de patriotism. Ieri a fost cu totul altfel, ceva era dincolo de cuvinte, iar la poezia lui Eminescu interpretata de Adrian Pintea, au lacrimat cam toti. Si nu, nu am nimic cu cei care au plecat sa isi faca traiul prin alte locuri, am si eu nenumarati prieteni si cunoscuti, am dar cu ura lor pentru tara asta si faptul ca si pe acolo pe unde sunt, nu stiu sa isi arate in vreun fel respectul fata de ea, desi nu au facut si nici nu au de gand! Pe langa noi sunt si alte popoare care au plecat in diaspora lor, dar aia dupa cativa ani s’au intors in tara si au pus umarul sa ridice tara aia, sau macar pe unde sunt isi vad de treaba si raman mandri si demni, iar aici cred ca cel mai bun exemplu sunt polonezii, care s’au intors in tara intr’o proportie foarte mare si pun umarul sa ridice Polonia. Cam pe aici e durerea mea, ca sincer mi’a ajuns sa fiu scuipat si batjocurit doar ca am ales sa raman in tara si sa o tin cumva vie, ca macar sa aiba astia unde sa se intoarca macar in vacanta.
Mda … m’am intins iar, pentru ca probabil ca ne racorim macar pe aici.
Ma bucur ca ti’a placut articolul despre Sf Andrei, voi incerca sa fac o serie, ca vorba tovarasului Cola, daca tot imi fac pomana, macar sa o fac pana la capat! 
Ice, copiii petrec enorm de mult timp la școală și apoi cu o cârcă de teme…nu sunt împotriva lor, au rostul lor, dacă sunt date cu cap…și multe nu sunt…toate lecțiile utilizează un limbaj pretențios, textele literare sunt mediocre, istoria nu e povestită frumos, nu ajunge nimic la sufletele lor…
💕
Ice, știu…nici eu nu m-am uitat…