Eram in pragul adolescentei, viitor „golan”, cand in Romania se anuntau vremurile cand nu mai trebuie sa ma duc sa stau la cozi interminabile ca sa cumpar pita pe cartela si nici sa visez sa mananc o portocala intreaga, de banane aducandu’mi doar vag aminte si fiind convins ca se mananca verzi.
Imi aduc aminte fiecare moment de parca s’ar fi intamplat ieri si de radioul ala Gloria la care ascultam in surdina Europa Libera care transmitea singurele informatii despre atrocitatile de la Timisoara despre care aflasem de la o matusa care locuia acolo. Imi aduc aminte si de 22 decembrie si de unul dintre unchi, sotul matusii care locuia acolo, ce a murit undeva pe la o baricada din Timisoara. Imi aduc aminte ca am inteles cumva cu mintea de copil de atunci ca in Romania pareau sa se arate Zori Noi, si mirosul ala al ziarului local care purta numele asta in primele zile de libertate.
Sunt multe amintiri de atunci, dar poate ca cea mai pregnanta este cea a oamenilor fericiti si zambitori, care sperau ca vor lasa repede in urma anii grei de comunism si in sfarsit a venit vremea sa se bucure de libertatea de a gandi si prosperitatea de care fusesera vitregiti atata amar de vreme.
La 30 de ani, de atunci:
- Avem in sfarsit confirmarea ca Revolutia a fost Revolutie doar pentru cei care au crezut in idealuri si pentru ele au iesit in fata gloantelor, in vremea in care pentru cei care au orchestrat totul nu a fost decat o lovitura de stat in urma careia securistii au pus mana pe tara asta si au distrus’o sistematic inca de atunci;
- De atunci a tot fost nevoie sa moara oameni;
- Tortionarii si securistii ocupa pozitii importante, noua Securitate evoluand la un nivel la care Securitatea dinainte de ’89 e pistol cu apa;
- Romanii il reabiliteaza pe Ceausescu si recunoasc ca l’au omorat in urma unui mascarade de proces;
- Dosarul Revolutiei e o mascarada la fel de mare si doar folosita politic si electoral, cum si eroii Revolutiei de care isi amintesc toti doar in campaniile electorale, marsuri de parada;
- Romania este mai debusolata si dezbinata decat oricand, daca in 1989 eram uniti in foame si nevoi fara numar, in 2019 suntem la fel de flamanzi si nevoiasi, dar traim iluzia prosperitatii tot mai singuri in bulele noastre;
- Comunismul si ideile neomarxiste sunt tot mai prezente in peisaj, partidele „oamenilor noi”, copii secursitilor de altadata, mascandu’le sub slogane la moda;
- De la dorinta de pluralism politic si diversitate democratica, incet si sigur ne’am intors aproape natural la unicul mult prea iubit conducator, tatuc al natiei;
- Pas cu Pas, Romania este tot mai minimala in lume si chiar incepe sa dispara de pe hartile moderne ale lumii, Bucuresti fiind mai nou capitala Wallachiei si nu a Romaniei;
- Violenta e tot mai prezenta in strada, domnia batei uitata dupa mineriade s’a intors, iar (ne)vinovatii nu mai sunt judecati si condamnati de Justitie, ci de tribunale ad-hoc ale poporului;
- Dupa industria din care nu a mai ramas nimic inca din anii ’90, nu a mai ramas nimic nici din resursele naturale, paduri, lacuri, terenuri agricole si orice putea fi valorificat;
- In vremea in care patriotismul si tot ce e traditie e o rusine tot mai mare, dragostea de straini si tot ce este de import este la fel de vie;
- Prin institutii bugetare si privat primeaza in continuare cumetria si mai deloc meritocratia;
- Peste 40% dintre romani sunt de parere ca „era mai bine pe vremea lui Ceausescu” si, paradoxal sau nu, numarul lor creste de la an la an;
- Peste 60% dintre romani il considera pe Ceausescu ca cel mai bun conducator din ultima suta de ani, desi multi nici nu se nascusera inca atunci cand pe el il ciuruiau securistii la Targoviste;
- Peste 44% dintre romani sunt analfabeti functionali;
- Cozile la orice nu au disparut cum nici imbuibarea cu orice;
- Romanii inca viseaza la viata din „Nekerman” si cainii altora cu covrigi in coada.
Si ar mai fi, dar cred ca am reusit cumva sa cuprind imaginea unei Romanii care inca isi cauta directia dupa 30 de ani dintr’un moment care a schimbat complet destinele natiei asteia care intre timp a devenit oficial Colonie in surle, trambite si aplauzele unui popor ce in ’89 a iesit in strada pentru libertate si neatarnare, reusind sa impiedice atunci prin jerfa lor planurile unora de colonizare.
La 30 de ani de atunci, nu ne’am vandut tara, ci am dat’o de pomana cu ce’a mai ramas din noi, cu tot.
Foto: muzeuldefotografie.ro
Hai boss ca nu-i chiar atat de negru, se putea și mai rău. Hai, ceva optimism, că te raportezi la euro și dolărel…se putea la rublă in continuare și înloc s-o dai pe facebook, dadeai cu like pe VK sau pe Tencent.
PS. sper că nu esti din ăia 40% de-l plâng pe ceașcă…că nu mai vorbesc cu tine anul ăsta.
Cu boșorogul Șora pe post de stindard al revoluției anticomuniste, s-ar putea sa ne dorim sa fi rămas la rublă .. cât despre capabilitatile tehnice ale rușilor, îți spun eu, că știu, sau se poate informa oricine pe ceea ce există public pe net – se pișă cu jet rușii pe Europa .. noroc că-i țin la respect americanii, până i s-o acri lui Trump de labe triste precum macron, și ne ia mama draku.. normal că o să-l vedem pe Șora, cu armata de clone care fac pe zmeii cu rușii, cum o să stea la rând să îi pupe in cur .. sfatul meu amical, înjurați rușii doar daca aveți garanția că primiti viză peste ocean , sau sunteți dispuși să pupați unde scuipați azi..
Un sfat corect!
Ce e Tencent? Daca eram un fel de Transnistria era ceva misto.
Redoo, anul se termina curand. Mai ai timp sa vorbesti cu el?!
Stai Cucule ca n a răspuns..
Dragi tovarasi … probabil ca voi inca nu v’ati prins ca stati de vorba cu unul dintre cei mai capitalisti romani din cati sunt in viata, ala de revindea guma Turbo fara abtibilduri la pret redus ca mai apoi sa vanda si abtibildurile cand facea cate o duzina de dubluri, plus alte combinatii care in primi ani din ’90 nu mi’au adus bani cu lopata, dar cat sa traiesc peste media alora care se vaitau. Pai cand va scriam eu pe aici despre „Economia balcanica” credeati ca o fac doar din basmele altora?!
Una peste alta, ca veni vorba, nu imi aduc aminte de vreo zi sau o clipa in care sa imi fi trecut macar prin gand ca era mai bine pe vremea lui nea’Nicu … in afara de nostalgiile alea ale copilariei care vrand-nevrand cam pe atunci mi’am mancat’o.
In rest, eu unul as fi atent si pe la ce zice baciul Cola ca nu zice el chiar rau.
Este vremea nebunilor. De- asta nu mai e nimic de spus…trebuie să fie lăsați să își facă damblaua…vom vedea la urmă, după ce va trece urgia, ce este de făcut, de reparat, de vindecat, de resemnat…într- un fel plătim cu toții pentru că așa e just dacă am lăsat să treacă atât de multe rele ca și cum au fost nimicuri…capul face, capul trage.
Pentru mine a fost revoluție. Comentariile unora care nici nu erau născuți atunci plus multe altele le consider bătaie de joc adăugată bătăii de joc de atunci și în toți acești 30 de ani…dar niciodată nu am să îl regret pe Ceaușescu! Însă aș fi preferat poate ca toată schimbarea să și- o asume și să o facă ăia șmecheri singurei dacă tot au avut- o în plan…atâtea iluzii, atâta bună credință în amărâții care am fost pe străzi atunci, PENTRU CE? Eu nu mai pot cu ăia care zic de taberele școlare și alte dedulceli comuniste de atunci! Nu, nu toți copiii patriei pupau tabere și concedii cu părinții „prin sindicat”. Taman pe dos! Și e ridicol dacă pentru unii asta a însemnat acea perioadă, tabere sau lipsa lor, concedii sau nu, gume și țigări de la vecini…Nu a fost totul negru, dar bagatelizările pe care le citesc pe la unii ( nu e cazul tău, Ice ) în ultimul timp sunt revoltătoare…și atunci ca și acum, ce sa vezi? se pare că lumea a trăit în două Românii.
Cu mister Gelu…gestul în sine a fost reprobabil, dar…omul sfidează și pot înțelege că răbdarea unora e consumată.
Domnilor, vă doresc să aveți parte de sarbători tihnite alături de cei dragi! Și vă doresc sănătate vouă și celor dragi vouă! :*
Tiana, am eu vorba mea, pe vremea lui nea Nicu unii tovarasi erau mai tovarasi ca altii … daca ceva nu s’a schimbat de atunci si pana azi, fix asta e! Si pe vremea aia existau doua Romanii, tot la fel ca si acum. O Romanie era a noastra a celor multi si desculti care vedeau cateva portocale doar de Craciun si una a securistilor si protipendadei de partid care aveau portocali in curte. De 30 de ani Romania asa a si mers inainte, securistii de dinainte au ramas si securistii de dupa, protipendada dinainte a ramas si aia dupa si tot cu doua Romanii am mers inainte. Una a lor si alta a noastra, aia isi permiteau in general taberele scolare de care vorbesti, acum tot aia isi permit si vacantele exotice. Ca atunci din greseala printre ei mai mergeau si cativa copii din familii mai amarate pentru ca se strangeau cumva din saracia lor sa plateasca o tabara in rate, e alta discutie si oricum si in taberele alea in care eu am fost, imi aduc perfect aminte ca exista o tabara a lor si una a noastra, la mare, la Navodari, noi prindeam sa ne cumparam si sa bem Pepsi odata, aia in fiecare zi.
In rest, aia de bagatelizeaza rostul oamenilor necajiti in Revolutia in care ei au crezut si pe care eu o voi numi Revolutie pentru miile alea de morti si raniti, sunt tot aia care fie nu erau nascuti atunci si acum sunt spalati pe creier de tot soiul de manipulari care circula, fie aia care erau privilegiatii de atunci.
Pe final mai zic ca nu mi’as fi dorit decat ca, Ceausescu sa fi fost judecat intr’un proces corect in care sa fie lasat sa zica ce are de zis (si avea multe) iar odata cu el sa fi fost judecati si toata clica din jurul lui care a doua zi dupa ciuruiala de la Targoviste erau deja calare pe scaunul inca cald al tovarasilor ca mai apoi 30 de ani ei si urmasi lor sa distruga tot ce era din tara asta si sa nu se mai opreasca pentru ca nici nu mai are cine. Atat.
Sarbatori fericite si tie si familiei tale!