In vremea in care ministrul Bode se mai gandeste daca sa mergem sau nu la mare, pe plaja, cu masti, un nou studiu al National Institutes of Health din Statele Unite demonstreaza ca masura impunerii mastilor faciale de numeroase tari ale lumii pentru prevenirea raspandiri Covid19 s’a dovedit o masura mai mult decat inutila, eficienta aceste masuri nefiind demonstrata de niciun studiu, ba dimpotriva, in urma cu cateva luni scriam tot aici despre studiul efectuat de jurnalistii de la “The Federalist”, care demonstreaza acelasi lucru, respectiv ca mastile faciale nu au avut nici un efect in combaterea pandemiei, avand mai degraba efecte negative decat pozitive!
Ce releva noul studiu facut de National Institut of Health cu privire la eficienta purtari mastilor in combaterea pandemiei
Proprietățile fizice ale măștilor faciale medicale și non-medicale sugerează că măștile faciale sunt ineficiente pentru a bloca particulele virale datorită diferenței lor între scale. Conform cunoștințelor actuale, virusul SARS-CoV-2 are un diametru cuprins între 60 nm și 140 nm (nanometri – miliardimi de metru), în timp ce diametrul firului variază în domeniul masei medicale și nemedicale de la 55 µm la 440 µm (micrometri – o milionime de metru), care este de peste 1000 de ori mai mare. Datorită diferenței de dimensiuni între diametrul SARS-CoV-2 și diametrul firului măștilor faciale (virusul este de 1000 de ori mai mic), SARS-CoV-2 poate trece cu ușurință prin orice mască facială. În plus, rata de filtrare a eficienței măștilor faciale este slabă, variind de la 0,7% în masca țesută ne-chirurgicală din bumbac-țesătură la 26% în materialul mai rar din bumbac. În ceea ce privește măștile faciale chirurgicale și N95, rata de filtrare a eficienței scade la 15% și, respectiv, 58%, atunci când există chiar și un mic spațiu între mască și față.
Dovezile științifice clinice contesta în continuare eficacitatea măștilor faciale pentru a bloca transmiterea de la om la om sau infecțiozitatea. Un studiu controlat randomizat (ECA) cu 246 de participanți (123 (50%) simptomatici) care au fost alocați fie să poarte, fie să nu poarte mască chirurgicală, evaluând transmiterea virușilor, inclusiv coronavirusul. Rezultatele acestui studiu au arătat că printre indivizii simptomatici (cei cu febră, tuse, dureri în gât, curgerea nasului etc.) nu a existat nicio diferență între a purta și a nu purta mască facială pentru transmiterea picăturilor de coronavirus a particulelor de> 5 µm. Dintre indivizii asimptomatici, nu au fost detectate picături sau aerosoli coronavirus de la vreun participant cu sau fără mască, sugerând că indivizii asimptomatici nu transmit sau infectează alte persoane. Acest lucru a fost susținut și de un studiu privind infectivitatea în care 445 de indivizi asimptomatici au fost expuși la purtătorul asimptomatic SARS-CoV-2 (a fost pozitiv pentru SARS-CoV-2) folosind contactul strâns (spațiu comun de carantină) pentru o perioada de 4 până la 5 zile. Studiul a constatat că niciunul dintre cei 445 de indivizi nu a fost infectat cu SARS-CoV-2 confirmat de polimeraza cu transcripție inversă în timp real.
O meta-analiză în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății a constatat că, comparativ cu nicio mască, masca chirurgicală și aparatele respiratorii N95 nu au fost eficiente împotriva transmiterii infecțiilor virale sau a bolii asemănătoare gripei pe baza a șase ECA. Folosind o analiză separată a 23 de studii observaționale, această meta-analiză nu a găsit niciun efect protector al măștii medicale sau al aparatelor respiratorii N95 împotriva virusului SARS. O revizuire sistematică recentă a 39 de studii, incluzând 33.867 de participanți la setările comunității (auto-raportare a bolii), nu a constatat nicio diferență între aparatele respiratorii N95 față de măștile chirurgicale și masca chirurgicală față de lipsa măștilor în ceea ce privește riscul de a dezvolta gripa sau boala asemănătoare gripei, sugerând ineficiența acestora de blocare a transmisiilor virale în comunitate.
O altă meta-analiză a 44 de studii non-RCT (n = 25.697 de participanți) care examinează reducerea potențială a riscului mastilor împotriva SARS, sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și transmisiilor COVID-19. Metaanaliza a inclus patru studii specifice privind transmiterea COVID-19 (5.929 de participanți, în principal lucrătorii din domeniul sănătății au folosit măști N95). Deși rezultatele generale au arătat un risc redus de transmitere a virusului cu măști faciale, analiza a avut limitări severe pentru a trage concluzii. Unul dintre cele patru studii COVID-19 a avut zero cazuri infectare și a fost exclus din calculul meta-analitic. Alte două studii COVID-19 au avut modele neajustate și au fost, de asemenea, excluse din analiza generală. Rezultatele meta-analitice s-au bazat pe un singur studiu COVID-19, unul MERS și 8 SARS, rezultând o tendință ridicată de selecție a studiilor și contaminarea rezultatelor între diferiți viruși. Pe baza a patru studii COVID-19, metaanaliza nu a reușit să demonstreze reducerea riscului prin purtarea mastilor pentru transmiterea COVID-19, unde autorii au raportat că rezultatele metaanalizei au o certitudine scăzută și sunt neconcludente.
În publicația timpurie, OMS declara că „nu sunt necesare măști faciale, deoarece nu sunt disponibile dovezi cu privire la utilitatea sa de a proteja persoanele care nu sunt bolnave”. În aceeași publicație, OMS a declarat că „măștile de pânză (de exemplu, bumbac sau tifon) nu sunt recomandate în niciun caz” . În schimb, într-o publicație ulterioară, OMS a afirmat că utilizarea măștilor faciale fabricate din țesături (polipropilenă, bumbac, poliester, celuloză, tifon și mătase) este o practică comunitară generală pentru „prevenirea purtătorului infectat de a transmite virusul altora și / sau de a oferi protecția purtătorului sănătos împotriva infecțiilor (prevenire) ”. Aceeași publicație s-a contrazis în continuare afirmând că, datorită filtrării mai mici, a respirabilității și a performanței generale a măștilor pentru țesături, utilizarea măștii de țesături, cum ar fi pânza și / sau țesăturile nețesute, ar trebui luată în considerare numai pentru infecții.
(…)
Concluzie
Dovezile științifice existente contestă siguranța și eficacitatea purtării măștii de față ca intervenție preventivă pentru COVID-19. Datele sugerează că atât măștile faciale medicale, cât și cele non-medicale sunt ineficiente pentru a bloca transmiterea de la om la om a bolilor virale și infecțioase, cum ar fi SARS-CoV-2 și COVID-19, nefiind recomandata utilizării măștilor faciale. S-a demonstrat că purtarea măștilor faciale are efecte fiziologice și psihologice negative substanțiale. Acestea includ hipoxie, hipercapnie, dificultăți de respirație, aciditate și toxicitate crescute, activarea fricii și răspunsul la stres, creșterea hormonilor de stres, imunosupresie, oboseală, dureri de cap, scăderea performanței cognitive, predispoziție pentru boli virale și infecțioase, stres cronic, anxietate și depresie. Consecințele pe termen lung ale purtării măștii faciale pot provoca deteriorarea sănătății, dezvoltarea și progresia bolilor cronice și moartea prematură. Guvernele, factorii de decizie politică și organizațiile de sănătate ar trebui să utilizeze o abordare prosperă și științifică bazată pe dovezi în ceea ce privește purtarea măștilor faciale, atunci când aceasta din urmă este considerată o intervenție preventivă pentru sănătatea publică.
Cititi aici intregul studiu in limba engleza, studiu care cuprinde si ia in discutie devastatoarele efecte adverse cu privire la purtarea acestor masti faciale!
Cazul Texas, scadere uriasa a infectarilor dupa renuntarea la restrictii printre care si obligativitatea purtari mastii
Primul dintre statele din USA care a anuntat ca renunta la toate restrictiile, inclusiv la obligatia purtarii mastilor, si porneste economia a fost Texas in urma cu doua luni de zile. Dupa acest anunt si revenirea la o viata normala, in Texas numarul infectarilor a scazut brutal, de la cateva zeci de mii la doar cateva mii/zi, intrebat Fauci de NYP in legatura cu acest lucru, tot ce a putut sa raspunda a fost, „ca nu prea este sigur” de ce Texasul are acum o medie de 4.000 de cazuri COVID-19 după ce au fost ridicate restrictiile si obligativitatea purtarii de masca, dar ca i’se pare totusi prematur sa se pronunte.
Dupa terminarea isteriei dezinfectarilor inutile, cred ca si mascarada poate lua sfarsit
In urma cu doua zile scriam ca in urma unui studiu al CDC, s’a demonstrat ca transmiterea COVID19 de pe suprafete este una extrem de redusa, scriind tot atunci ca probabil in curand si alte studii ne vor demonstra ca purtarea mastilor este una inutila.
La fel cum acum se confirma oficial ca dezinfectarile alea aberante au fost inutile, probabil ca in cateva luni or sa afle toti ca si mastile, dar ce mai conteaza? Important a fost ca s’au facut miliarde grele de aia care trebuiau sa le faca, miliarde care au aruncat economii in aer prin masurile absurde care au tinut inchise afaceri vreme de un an si ceva, tocmai pentru ca aceste minciuni au fost promovate!
Fix doua zile au trecut doar de la scrierea acelui articol si iata ca acest studiu efectuat de Institutul American al Sanatatii demonstreza in clar inutilitatea acestor masti care ne’au fost impuse inutil vreme de un an de zile si din care toti baietii destepti de pe planeta asta au facut de pe spatele frici noastre miliarde grele de euro atat din vanzarea de carpe cat si din amenzile cu care ne’au terorizat vreme de un an si ceva de zile.
Probabil ca vestea asta ii va da peste cap pe toti apostolii lui covid care sunt si fanii masca, care au facut din masca aia un mod de viata ba chiar un cult in baza caruia au inca un motiv sa ii heitareasca pe altii ca viata lor nu e la fel de trista, ba chiar sa ii toarne ca nu poarta masca, dar acum ca tot s’a spulberat si mitul asta al pandemiei …. dati masca jos si respira! 
Au fost superpolitizate toate. Pe mine masca m-a ajutat in a nu-mi atinge faţa la fel de des cum o faceam inainte. Au fost purtate si folosit corect de majoritatea populatiei? Nu, categoric. Asta ma face sa cred ca nu au fost chiar fool proof aceste masti.Vom vedea ce va mai fi..
Are rost sa mai aducem in discutie faptul ca peste ~90% din ce s’a vandut si vinde pe piata sunt masti neconforme, aka niste carpe ieftine fabricate prin locuri obscure si care au in componenta elemente toxice ce pot produce alergii grave si in timp diverse afectiuni ale aparatului respirator, dar vandute la liber si pret premium fara ca vreo autoritate a statului sa deranjeze, ba dimpotriva, #poartamasca in campanii de promovare a lor, care au costat milioane de euro din bani publici?