Muulta lume crede ca, daca afara e mai rece, gata, la barlog!
O conceptie la care eram si eu barlogar fruntas….
De cand alerg insa statul in casa nu mai e o optiune. Indiferent de conditii alerg pe afara.
Avantaje clare: calirea organismului, conditie fizica, zero aglomeratie. Asa ca nu contati pe mine sa va spun programul tv!
Chit ca nu mai este vara, SRT alearga tot pe afara! Nu uitati: keep running!
Cum asa?! Avem de sapat, livada, gradina, via, cate si mai cate, intradevar daca stai la bloc sau o curte mica la oras devii barlogar
Ba si la tara sunt multi, e lenea cat casa, tineretul e plecat, s-a depopulate Romania ceva de groaza, daca treci prin sate la ceas de seara zici ca esti in film de groaza, nici tipenie de om.
Oricat am fi noi de daco-romani, va dau in scris ca eu as accepta pe maratii de refugiati in tara asta cu conditia sa repopuleze satele.
Nu zic ca nu sunt, da sa saturat lumea de munca’n zadar, e greu la tara, pe aici pe la mine, au in general de la cateva mii de mp pana la 2, 3 ha, nu poti trai din ele asa ca majoritatea lucreaza la oras sau prin Italia, fac naveta si pierd pe drum cel putin o ora de aia la ceas de seara lumea se culca devreme, e alt ritm, cand au si ceva animale ritmul il fac ele, trezit la 4, 5 si culcat cand se intuneca si se linisteste ce are fiecare pe langa casa.
Refugiati viseaza cum visam si noi inainte de ’89, la reclamele luminoase, sclipiciul si visul occidentului, noi suntem de tranzit, capre si parloage au si ei, razboaie… de astea fug
Pe la noi e sezonul oportun pentru iesit la plimbare dat fiind faptul ca nu te impiedici peste tot de turisti. Aici e o mica galerie cu excursia de ieri: http://www.mallorcagallery.com/land-photos-and-videos/a-trip-to-coll-baix.html
Pai daca nu ar fi turisti, ce ar fi Spania?!
Apropo de turisti, pe vremuri imi placea sa ma duc in Grecia la Argostoli, aveam o lipeala acolo, cazare ieftina, mancare buna, rasarit la Marea Ionica. Baiatul era mic, 3 ani, si-i placea sa ceara daca te vedea cu ceva in mana intindea mana si zicea „na”,
, acolo insa in anul ala erau o gramada de englezi asa mai in varsta, scofalciti si cu priviri superioare, se ducea la ei cum facea de obicei, il priveau cu dispret, venea inapoi la noi cu o mutrita plouata si eu i ziceam „turisti rai” si tot asa, pana cand ne-am trezit intr-o zi ca le zicea el celor ce nu-i dadeau; „turisti rai”, am stat vreo 2 saptamani, erau singurele cuvinte ce le zicea perfect la 3 ani; „turisti rai”