4 si 5 aprile 1944 Bucuresti – Ploiesti. Moartea a venit din ceruri

76 de ani s-au implinit azi. Atacuri aeriene de o barbarie fara seaman au lovit capital si a doua zi si Ploiestiul – care fusese deja vizat in iunie 1943 prima oara.

Oficial, în bombardamentul American asupra Bucurestiului din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane și au fost rănite alte 2.126. Morții au fost îngropați într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naționale. Cimitirul va purta numele „4 aprilie”, dar va fi desființat în anii comunismului.

Conform datelor oficiale, americanii au pierdut 10 avioane. Dacă de morții noștri nu își mai amintește nimeni, în București există însă doua monumente ridicate în memoria aviatorilor americani uciși în misiunile de bombardament asupra orașului: unul a fost realizat în 2002 în Cișmigiu, iar celălalt se află în Parcul Kiseleff și a fost inaugurat în 2007. „Vă închipuiți, păstrând proporțiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani și la Dresda britanicilor?”, se întreba în urmă cu trei ani istoricul Manuel Stănescu, în articolul: Bombardamentul de la 4 aprilie 1944 sau cum au devenit selectivi „bocitorii de serviciu”.

Aproape 3000 de morți într-o singură zi, toți, civili nevinovați. Mă întreb, pentru cei care nu pierd ocazia să-și smulgă hainele de pe ei, de ce nu vă amintiți niciodată de această tragedie? Care sunt criteriile pentru care 3000 de civili morți în căteva minute nu reprezintă decât o „pagubă colaterală”? De ce susțineți că nu trebuie să uităm împrejurările acestor morți tragice, dar pe aceștia nu-i amintim niciodată? Din păcate, lucrurile nu se opresc aici. Într-un gest care demonstrează că avem comportamentul de slugă în codul genetic, autoritățile au avut teribila inspirație să ridice un monument dedicat….aviatorilor americani, și care tronează bine-mersi în Cișmigiu. Vă închipuiți, păstrând proporțiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani și la Dresda britanicilor? Cum e posibil așa ceva? Dacă vrem să ne dovedim loialitatea față de un aliat, așa cum sunt Statele Unite acum, nu de asemenea gesturi dezgustătoare avem nevoie! În bunul stil românesc, al formelor fără fond, putem crede că un gest slugarnic ține loc de principii în care să credem cu adevărat? Acel monument trebuie să dispară. Nu ne putem bate joc de memoria a aproape 3000 de oameni. Și pentru că „bocitorii de serviciu” cu siguranță vor avea azi amnezie, cu puterile mele modeste mă înclin și păstrez un moment de reculegere în amintirea lor – Istoricul militar Manuel Stănescu.

Concluziile contemporanilor sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelărită populația civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante bunuri materiale.

4 aprilie 1944 a fost doar începutul, capitala fiind bombardată masiv în zilele următoare. Un bilanț statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani și englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoțite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost uciși 5.524 de locuitori, răniți 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistrați. Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parțial 3.473, 401 au fost avariate și au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat și au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numerică, 61 avioane de vânătoare românești și 79 germane.

Monumentul închinat soldaților americani din Parcul Cișmigiu marcheaza ca suntem singura tara care are un asemenea monument ridicat in cinstea celor care ne’au bombardat.

Pentru americani sunt eroi, pentru noi, nu. Nu este o glorie faptul că au bombardat şi au ucis civili. Nu putem să-i glorificăm după acele bombardamente”, a declarat istoricul şi colonelul în rezervă Ion Dănilă.

Monumentul este asemenea unei cărţi deschise pe care stă inscripţionat faptul că 378 de soldaţi americani „au murit la datorie în România pentru libertatea Europei şi gloria SUA”. În bombardamentele din ‘44 şi-au mai pierdut viaţa 22 de piloţi români, dar şi 24 de piloţi germani.

Printre cei cazuti atunci la datorie aparand cerul Tarii s-a numarat si asul aviatiei de vanatoare al Romaniei, capitanul erou aviator Alexandru Serbanescu, originar din com Colonesti, jud Olt..

Puternice au fost și bombardamentele din 5 aprilie de la Ploiești, din 28 iunie din București, din 10 și 18 august 1944 din zona petroliferă (când s-a atacat cu 700 – 800 de bombardiere, însoție de 200-300 de avioane de vânătoare).

Timp de peste 4 luni, bombardierele americane si britanice au executat 41 de lovituri aeriene, din care 11 pe timp de noapte (aprilie – 6 atacuri de zi și 1 de noapte, mai 5 de zi și 3 de noapte, iunie – 4 de zi și 1 de noapte, iulie – 8 de zi și 4 de noapte, august – 7 de zi și 2 de noapte), cele mai multe lovituri fiind date asupra zonei Ploiești – Câmpina (30 de atacuri), urmată de București (20 de atacuri), Brașov (7), Giurgiu, Focșani și Turnu Severin (câte 5).

După unele surse arhivistice, între 5 aprilie și 19 august 1944, acțiunile aviației anglo-americane au înregistrat 17 808 ieșiri-avion,lansându-se 29 116 tone de bombe, care au distrus 90% din capacitatea productivă a Ploieștiului, fapt apreciat ca ,,un mare triumf în istoria strategie de război aeriene”. Pe ansamblul țării, pagube materiale produse departamentelor de stat şi regiilor autonome s-au ridicat la 186 076 839 791 lei. Din cele 47 335 imobile distruse sau avariate, 46 523 au fost reprezentate de locuințe, iar restul de clădiri ale diverselor întreprinderi. Pierderile umane provocate de bombardamente s-au ridicat la 15 253 de oameni, din care  7 592 morți (din care 562 copii) și 7 661 răniți (603 copii).

Sursa.

Lectura suplimentara: Bombardamentele Aliate asupra României

23 de comentarii la „4 si 5 aprile 1944 Bucuresti – Ploiesti. Moartea a venit din ceruri”

  1. Mie si treaba cu armata și politia la ziua revoluției mi se pare caraghioasa din cale afara.
    Practic ei au omorât și tot ei sărbătoresc, defilând.. cu onoare și respect laugh

    Răspunde
  2. De parca nu aveam destul la inima natia asta belicoasa, ignoranta, ingamfata, agitata, mercantila si galagioasa, mai trebuie sa pui si tu gaz pe foc smile

    (ma refer la ‘muricani, desigur)

    Răspunde
    • Pai no, poate ca ar trebui predata mai multa istorie prin scoli, ca asa am dobandi poate ceva mai multa eductie. Si cand te gandesti ca odata cu articolul asta mi s’a pus pata sa ma ocup periodic si de alte pagini de istorie uitate, mai ales in contextul actual. hi

      Răspunde
      • Eu am aflat la maturitate despre bombardamentele lor.
        Tovarășe, prea târziu! Suntem în plin curs intensiv de istorie, de la evenimente biblice până la anii de dinaitea lui ’89, bașca ne- am îngrămădit la vremuri apocaliptice, după ce cu nici cinci ani în urmă ” ne râdeam” de ăia care vorbeau de cipuri și de pașapoarte nu știu cum. Un adevărat potop! Viitorul sună bine, copiilor le căutăm literatură ușor de parcurs, mai nimic clasic, nu cumva să îi bulverseze lexical Creangă, Caragiale, Mitru, Delavrancea, Sadoveanu etc. La pachet se duc naibii și pagini de istorie a neamului, fie ea și romanțată. dash

        Răspunde
        • Cum la maturitate , tovarăşa ?! ?
          Aşa …tinerică…?!?!
          Adică , sigur copil inainte de ’89 încât n-ai avut când să înveți despre , iar apoi şmecherii tocmai au schimbat istoria după cum le-a convenit. Este ?
          Îmi şi închipui ce şoc ai avut când ai aflat adevărul…

          Răspunde
          • laugh Nu, nu am fost șocată pentru că deja îmi dădeau cu virgulă multe socoteli. În teren era altfel decât în studiourile lui Esca cu Brucan și Bâlbuță, ori pe la alții cu Patapievici, Liiceanu și compania. Și suntem vecinii sârbilor!
            O fi fost și vina mea, în mod cert că nu am citit eu suficient. Dar mă minunez că nu mi- a spus taică-meu care altfel mi- a povestit multe, el era baza mea la capitolul istorie. Cu proxima ocazie îi voi cere socoteală. 😛
            La școală s- a pus accent pe istoria mai veche, 99,9 % sunt sigură că nu era în manual, dar poate că mă înșel. Nici revoluția nu a fost discutată cine știe ce, deși era de dată recentă.

          • LE: Ce nu am înțeles eu, după ce am aflat, este de ce totuși unii i- au mai așteptat? crazy Ca să vezi cât de repede se uitau lucrurile și la vremea aceea! Cred că singura campanie medicală absolut necesară pentru nația noastră este cea pentru promovarea lecitinei. pardon

  3. Aaaa , nu , vă’ că matale ice chiar o cauți cu lumânarea , bre ! Vrei să-ți vedem fața expusă pă la supermarketuri ca-n filmele cu vaci-băieți (tot timpul m-am întrebat cum au ajuns americanii la expresia asta?!) ? Să se ofere recompensă pentru prinderea viu/mort a teroristului ICE ? Da’ pă matale chiar te lasă cold spiciu’ lu’ căCâțu ş-a lu’ tac-so Joianis ăl de se luptă cu covidu’ în timp ce matale îți arde de istorii de-astea anti(americani)ce ? Nu vrei şi matale la mare , cu ceferticat covid la poznari ? Teee țiiii de lucruri slabe =țara arde şi ice se piaptănă ! Aşa ceva….

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura