A venit și placa video, Asus Dual Evo RTX 4070 SUPER a fost alegerea finală

Ziceam că nu mă grăbesc să înlocuiesc placa video la noul PC, însă, cum AMD nu se bucură de optimizările programelor de editare video, plus scumpirile ce vin peste noi, am decis să fac pasul ăsta acum spre NVIDIA. După ceva documentare serioasă, am ales să merg pe RTX 4070, care pentru mine a fost cea mai bună variantă de compromis, deși prețurile au luat’o deja complet razna.

Asus Dual Evo RTX 4070 SUPER

Problema noilor plăci video este consumul uriaș de energie electrică și, implicit, supraîncălzirea lor. Cu obiectivul ăsta în minte, am început să caut un compromis, luând în calcul și costul plăcii video. Pentru că seria 5xxx de la NVIDIA se confruntă cu numeroase probleme, fără a oferi o performanță semnificativ mai mare decât seria 4xxx, am ales RTX 4070 într-o împachetare Asus Dual Evo RTX 4070 SUPER (OC edition), care oferea cel mai bun compromis în raportul calitate-preț.

Undervolting, noua modă

Plecând dintr-o lume în care overvoltingul și overclockingul erau primul lucru care mă interesa, m-am întors într-o lume în care undervoltingul este noul trend, explicabil de altfel, având în vedere consumul uriaș de energie al noilor plăci video și, implicit, supraîncălzirea care, pe lângă îmbătrânirea accelerată a plăcilor, duce și la serioase probleme de ventilare. Așa că, primul lucru după instalarea plăcii în PC și instalarea driverelor a fost să încep munca migăloasă a găsirii celui mai bun prag de undervolting, unde să păstrez performanțele plăcii (ba chiar să le cresc în unele aplicații datorită temperaturilor scăzute) în raport cu un consum și temperaturi acceptabile. Într-un final, am reușit să stabilizez placa la 0,900 mV cu o ușoară creștere a frecvențelor, rezultatul fiind o reducere a consumului cu vreo 40 W și a temperaturilor cu vreo 20 de grade, față de voltajul standard al plăcii. Pentru cunoscători, se pare că sunt unul dintre câștigătorii la loteria siliconului.

Și cu asta, am încheiat și cumpărăturile pentru noul meu PC

Deși, de undeva de pe un raft, îmi zâmbește un SSD de 2 TB, pe care l-aș cam vrea în sistem, pentru a scăpa și de ultimul HDD de stocare pe care îl am, locul lui urmând să fie într-un NAS pe care îl țin pentru backup și server media, unde ar urma să-și trăiască atâtea zile câte o mai avea.