A venit ziua aia cand se vor spulbera toate bulele ipocriziei

Buna dimineata in prima zi din noua era.

Cum ati dormit azi noapte? V’ati odihnit bine, ati visat frumos?

Ma bucur, soarele e sus pe cer, noua era a inceput ca vreti, ca nu vreti, si ne’a luat pe toti ca un tavalug pentru care unii erau cat de cat pregatiti, altii nu, de intrebat nu a intrebat pe nimeni.

De azi incepand dragii mei, vor incepe sa se spulbere cam toate bulele ipocriziei in care am trait pana acum in ternul prezent continuu, unii s’ar putea sa inceapa sa isi dea seama cat erau de fericiti, dar nu stiau, vorba unui jurnalist francez, sau ca doar au reusit pana acum sa mimeze acea fericire, cata vreme aveau la indemana destule refugii si subterfugii sa faca asta si care peste noapte nu mai exista.

De azi incepand, unii s’ar putea sa inceapa sa isi dea seama ca desi teoretic formau un cuplu fericit, in fapt nu erau cu nimic mai mult decat doi straini care probabil ca s’au iubit candva, dar intre timp au ajuns doi oameni cu vieti diferite care dormeau in aceeasi camera, fara a mai avea prea multe in comun in afara de vreun caine sau un plod pe care oricum nu prea il cunosc si pe care mai mult l’au crescut „altii”, timpul alocat de ei pentru reala crestere a unui copil fiind limitat, in ce mai bun caz, la punea masa, strangea masa, arunca’l in masina du’l la scoala, i’al de la scoala arunca’l in „activitatii extrascolare” sau prin vreun parc/loc de joaca, du’l acasa, spala’l si lipeste’l in fata unui ecran pana cand adoarme, in vremea in care cam acelasi lucru l’ai facut si tu. Scoala nu mai e, „activitati extrascolare” nu mai sunt, parcurile sunt inchise, iesitul din casa interzis, lipeala in fata unui ecran sufocanta si insuficienta dupa cateva zile. Probabil ca abia de azi inainte multi vor face cunostinta cu copii lor pe care ii au de cativa ani buni si abia de azi inainte vor incepe sa isi si creasca ei insisi copii si nu altii, si sa treaca de la faza in care copiii lor ii percepeau doar ca pe aia care le dau sa manance si faceau toate mofturile, ca prea multe variante nu mai sunt.

Tot de azi inainte vor incepe sa fie verificate adevaratele prietenii, multi ajungand poate la concluzia ca desi se credeau populari si inconjurati de multi „prieteni”, in realitate erau destul de singuri, acei „prieteni” de pana mai ieri, fiind defapt niste „prieteni” de circumstanta/contexte care de ieri nu mai exista si automat nici motivul ca relatia aia de asa zisa prietenie sa mai existe.

La grea incercare va fi pusa incepand de azi inainte si reala solidaritate si adaptare la noua paradigma in care traim, respectiv limitarea libertatilor mai ales pentru anumite categorii de persoane cum sunt cele in varsta, dar nici noi restul nu suntem intr’o situatie cu mult mai roza, ba chiar unii de pe langa noi vor fi pusi in situatii extrem de grele si complicate, in joc fiind insasi supravietuirea lor minimala. Daca pana acum solidaritatea era inteleasa de cei mai multi doar ca „De Craciun sa fim mai buni” si eventual aia 2% din salar donati ca oricum le prisosea, acum s’ar putea sa fim pusi in situatia in care vor avea de ales intre a ii ajuta pe altii la modul real implicat, ca sunt din familie, sau nu, si ramane de vazut cati vor face asta de acum inainte si cati vor incerca varianta necastigatoare in noua paradigma, respectiv „fiecare pentru el”.

Nici traiul imbuibat de pana mai ieri al unora nu va scapa de foarfeca nemilioasa a crizei economice care a intrat de acum oficial in linie dreapta, multi probabil ca abia acum realizand de cat de multe lucruri inutile si scumpe s’au inconjurat in toata glorioasa perioada „smoke and party”, care acum si’a dat obstescul sfarsit chiar sub ochii lor, ca o prima victima rapusa indirect de #COVID19. Multi probabil ca vor realiza ca puteau fi fericiti sau multumiti cu mult mai putin, ca nu aveau nevoie de tot soiul de lucruri care acum sunt fara nici o valoare, ca poate mai important era ca in viata care a trecut pana acum pe langa ei sa se dezvolte ca oameni si sa incerce sa cultive relatii de reala prietenie cu alti oameni ce acum poate ca le’ar fi prins bine sa ii stie aproape, legandu’i mult mai mult decat niste banale rutine si beri sparte din plictiseala.

Nu scapa de vremurile astea nici relatiile de familie sau ce credeau unii ca e o familie, vor pali cat de curand toate complimentele si zambetele alea false servite ipocrit pe la „mesele in familie”, tot la fel cum vor pali si mandriile alea penibile si vesnica concurenta pentru premiul aluia care e mai smecher si mai destept, pe motiv ca fie si’a tras o rabla „noua” fie vreo usa sau alta gresie in baie.

Am vazut destul de des in ultima vreme vehiculata ideea, mai ales printre astia „mici” (<35), ca ce traim acum este comparativ cu perioada comunista. Fals dragi mei, complet fals! Ce comparatie e asta cu perioada aia de trista amintire si de unde pana unde? Doar ca nu mai puteti pentru o perioada determinata sa va faceti de cap sau ca stati la niste mici cozi ca sa va umpleti cu varf cosurile la supermarket?

Ce comunism e mai „copii” asta cu magazine pline cu de toate, benzinarii pline cu carburanti, caldurica ca sa #stauincasa, televiziune 24/7, internet 24/7, curent 24/7, apa 24/7, gaze 24/7, dreptul la cuvant ca inca mai e, dreptul la opinie ca inca mai e?! Mai copii, in comunism toate alea descrise pana aici si multe altele, NU ERAU, unele deloc, altele rar si cu portia! Daca voi credeti ca ce traiti azi, e comunism, ma intreb ce o sa ziceti cand poate, de maine incolo, o sa ne trezim din nou cu cartele pentru mancarea de subzistenta, bancomate cu limita redusa la cash/restrictii la plata cu cardul, rationalizari la furnizare a utilitatilor, supravegherea noii securitati mai ceva ca aia a fostei temute securitati, teama de a vorbi si mai ales a gandi prea mult, ca s’ar putea sa’ti dauneze. Eheheeeee …. dragi mosului, daca va vindeti iluzia ca ce traiti azi e comunism si eventual ca sunteti niste eroi ce fac sacrificii la limita vreunei supravietuiri, v’as recomanda sa reevaluati putin situatia si sa ma credeti pe cuvant ca ce traiti voi azi, e parfum de chiabureala de care aveau parte pe vremea aia numai cei alesi din cei alesi. Bucurati’va maxim de fiecare zi, ca cine stie cum s’ar putea sa va intoarceti in Piata Victoriei Socialiste pentru ceva parade in cinstea vreunuia ce pana mai ieri era prea mult votat iar de maine inainte a devenit prea mult slavit, pentru interesul national, evident.

Pe final dragii mei, daca ar fi sa trag o concluzie la tot ce am scris pana aici, mai pot spune doar ca aceasta criza care abia acum incepe, va scoate tot ce este mai rau sau mai bun din oameni. La asta sa va asteptati de amu inainte, ca s’ar putea ca aia care pana mai ieri ii desconsiderati si scuipati sa fie primi care va sar in ajutor, in vremea in care aia pe care i’ati pupat in cur, sa nu va mai cunoasca. Ati face bine sa o luati de la zero, sa renuntati la tot ce ati stiut pana ieri si sa fiti pregatiti de adaptarea la orice schimbari din viata voastra pe care ati stiut’o pana ieri, sa fiti creativi, sa gasiti solutii de compromis unde e nevoie de unul, sa renuntati la tot ce nu va este strict necesar, sa va bucurati de fiecare zi si sa va faceti planuri doar pentru acea zi iar pe urmatoarea sa o luati asa cum vine si sa va readaptati din nou pentru eventuale noi provocari sau schimbari ce pot sa vina. Nu va fi deloc usor pentru cei mai multi dintre noi, dar doar asa se poate trece peste necazul asta ce poate sa tina o perioada destul de lunga de timp, solidaritatea, credinta in ceva, acceptarea si deschiderea unor noi orizonturi de cate ori e nevoie, e singura varianta de a supravietui si mai ales de a ramane sanatosi la creierii capului, ca aici va fi o problema pentru multi.

Dar poate ma insel.

Multa sanatate la toata lumea si bun venit in noua voastra viata! Sunteti pregatiti?