Alina Bica, fosta șefă DIICOT, rupe tăcerea: „Adevărul meu – sistemul a încercat să mă distrugă!”

Alina Bica, unul din pilonii „Statului Paralel” din România, in 2012, a fost numită șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), instituție specializată în combaterea mafiei, traficului de droguri și terorismului. Sub conducerea sa, DIICOT a gestionat cazuri majore de corupție și crimă organizată, inclusiv dosare legate de politicieni și oameni de afaceri, ulterior dovedindu-se niște dosare controversate, multe sfârșind ulterior cu achitari în instanța. A colaborat cu figuri cheie ale justiției, precum Laura Codruța Kovesi (fostă șefă DNA), cu care a avut relații profesionale strânse, inclusiv întâlniri oficiale.

Poziția sa de vârf a atras și controverse, fiind acuzată ulterior de abuz de putere în mai multe dosare penale

Viața profesională a Alinei Bica s-a schimbat dramatic în 2014, când a fost vizată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în mai multe dosare. Cel mai notoriu este dosarul legat de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, condamnat pentru fraude legate de privatizarea rafinăriei Rafo. Procurorii DNA au susținut că, în 2013, Bica, în calitate de șefă DIICOT, i-ar fi cerut subordonaților să solicite în instanță o pedeapsă cu suspendare pentru Tender, în schimbul unor foloase materiale, inclusiv un Rolex și o poșetă de 2.000 de dolari, conform mărturiilor soției lui Tender.

Arestată preventiv în noiembrie 2014

Intr-o operațiune spectaculoasă pe stradă, a petrecut inițial peste 8 luni în arest, urmat inca cateva luni de arest la domiciliu.

Fuga din România și evoluția cazului

Înainte de pronunțarea sentinței definitive din 2019, Alina Bica a părăsit România, devenind fugară. A fost localizată inițial în Costa Rica, alături de prietena sa Elena Udrea (fost ministru al Turismului, și ea condamnată pentru corupție). Cele două au fost reținute temporar acolo în 2018, dar eliberate după anularea cererii de extrădare de către România, din cauza unor vicii procedurale. Bica a fugit ulterior în Italia, unde s-a stabilit, deschizând un cabinet de avocatură initial în Spania (Madrid) – cu sprijinul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu- și apoi mutându-se definitiv in Italia la Bari.

În Italia, a fost reținută în mai 2022 în urma unui mandat european de arestare emis de România

Instanțele italiene au refuzat extrădarea, invocând riscuri pentru integritatea sa fizică și psihică în închisorile românești, mai ales dată fiind poziția sa anterioară de procuror șef. În loc, au recunoscut sentința română și au dispus executarea pedepsei sub formă de arest la domiciliu nocturn (între orele 21:00 și 7:00), echivalat cu detenție, plus măsuri de probatiune.

Această formă a fost contestată în România, dar Curtea de Apel București a decis în octombrie 2025 că pedeapsa a fost executată integral, retrăgând mandatul european de arestare și cel de executare.

Decizia, definitivă

S-a bazat pe o interpretare favorabilă a Directivei UE, deși contrazice parțial o hotărâre recentă a CJUE din septembrie 2025, care cere consimțământul statului emitent pentru astfel de transferuri. Bica a negat acuzațiile, susținând că DNA a inventat probe și a folosit „texte de lege fabricate” pentru a o incrimina, iar arestarea sa a fost motivată politic.

Alina Bica – Adevărul meu

Într-un video postat pe YouTube, Alina Bica mărturisește că sistemul a încercat să o distrugă, detaliind arestarea sa din 2014, cele trei dosare penale și anul petrecut în arest preventiv și la domiciliu. Fosta procuroare, azi avocat in Italia, explică și motivele pentru care a ales să părăsească România.