Anual cam 30% din mancarea produsa la nivel mondial, dar mai ales in Europa si SUA, ajunge aruncata, cam 16% se pierde in timpul transportului si distribuirii, iar restul fie la ferme, fie la farfurie.
Distrugerea incepe chiar de la ferme. Tot ceea ce nu se incadreaza in standarde – adesea extrem de nesanatoase pentru om si nerealiste si impractice – nu va fi livrat in depozite, care sorteaza iar si arunca o parte. In fine, o mare distrugere o facem chiar noi: nu cumparam produse ca nu ni se par ok – de exemplu ni s-au indus prin reclame ca fructele prea moi sau cu pete sau mici ar fi alterate – sau cumparam prea multe si uitam de ele in frigidere. Apoi gatim ca apucatii si o mare parte o aruncam la gunoi. 940 miliarde de dolari se apreciaza a fi costul risipei de la ferma la farfurie si dincolo de ea, in timp ce 800 de milioane de persoane traiesc la limita malnutritiei.
O mica parte va fi procesata ca suc sau ingrediente pentru alte alimente. O alta parte este destinata consumului animalier sau transformata in peleti or ingrasamant, din pacate prea putin.
Totusi, o parte importanta a refuzurilor este preluata gratis de ONG-uri numite „banci de mancare” care prepara zilnic sute de mii de portii destinate celor saraci.
Din pacate cea mai mare parte ajung sa putrezeasca, contribuind semnificativ la poluarea globala: gropile de gunoi sunt a treia sursa de gaz metan, un gaz de sera mai nociv ca dioxidul de carbon.
Risipa alimentara este o realitate. Numai in SUA peste 60 milioane de tone de mancare se risipesc annual. Produsele din cereale sunt de departe cele mai aruncate: 32% din painea produsa ajunge la gunoi!!!
In Europa intre 88 si 100 milioane de tone se arunca anual! In multe tari s-a ajuns sa se interzica marketurilor si restaurantelor sa arunce mancarea, obligandu-i sa o doneze, pentru ca altfel gropile de gunoi ar debordate rapid. Dar aruncatul mancarii continua neabatut.
Un sfert din apa utilizata de agribusiness merge in produse care se risipesc, generand gaze de sera in exces fara vreun beneficiu pentru omenire si epuizand apa potabila a planetei si saracind solul. Este nevoie de actiune, iar lumea deja se mobilizeaza. Romania nu pare insa a face mare lucru.
Voi sunteti cumpatati? Cara mancare risipiti si cata gaura va da in buget? Asa arata si cosul vostru de gunoi?
Culmea e ca toata treaba asta se intrampla in vremea in care ne este tarnat in permanenta pe urechi aberatia aia cu „suntem mult prea multi” … desi se arunca minim 30% din cat se produce in vremea in care peste 40% din suprafata agricola a Terrei este exploatata rudimentar sau deloc.
In toate domeniile se face risipa. Daca am fi cumpatati am fi mai sanatosi, mai fericiti – adica nu am fi dependenti de shopping – , independenti financiar si am trai mai mult, fara sa punem atata stres pe noi si pe planeta.
Dar, bineinteles, n-ar mai merge bisnitarelile care ne jecmanesc de bani….
din procente statistice pictam orice realitate ne dorim .. poate ca daca nu aruncam 30% din haleala , vom manca in plus 30% fatza de cat mancam acuma (aia flamanzi acum, tot flamanzi vor ramane).
La fel de bine putem spune ca cei care mananca pe saturate, mananca cu 50% mai mult decat e necesar – conditiile de munca/viata s-au schimbat, si trebuie facem jogging ca sa scapam de caloriile supte in exces.. ne luptam public cu excesul de conservanti, E-uri etc , dar fara astea, s-ar pierde 80% din haleala, sau am manca precum stramosii – afumat, uscat, sarat – de unde alte belele de sanatate. Aruncam si pentru ca ambalarea se face in portii tot mai mari – si asta cu noima – ambalajele/ambalarea costa semnificativ, ca si transportul de altfel ..Aparent autoconsumul (gospodaria clasica taraneasca) produce mai putina risipa .. doar aparent – productivitatea per resursa (sol/apa/manopera) e cu un ordin de marime mai mica decat productivitatea industriala .. samd samd .. mai bine instalam un pokemon si-un cantec vesel sa cantam.
Hai mai bine sa radem. Un banc bun:
Câteodată nu știu cu cine să țin: cu omul care aleargă sau cu autobuzul care pleacă. E ca pe Animal Planet, cu ghepardul și antilopa.
Pe aici au inceput oarecum sa combata risipa asta si cam ce cumperi vine ambalat in tipla cu valabilitate de maxim 3 zile si de obicei „portia” respectiva o mananci intr-o zi sau doua. Asa ca la noi rareori se arunca mancarea, eventual doar resturi