Din 5 septembrie incepe scoala dar nimeni nu stie cum va arata noul an scolar

Anul asta vacanta de vara va fi mai scurta cu zece zile, respectiv in loc ca scoala sa inceapa in data de 15 septembrie cum era in mod traditional, acesta va incepe in data de 5 septembrie si nimeni habar nu are inca cum va arata structura anului scolar, pentru ca cel de al 28-lea ministru al Educatiei din ultimi 32 de ani de la Revolutie incoace, a anuntat ca pune in derulare „Romania Educata” a lui Iohannis, dar nimeni habar nu are ce inseamna asta.

Din 5 septembrie incepe scoala dar nimeni nu stie cum va arata noul an scolar

Discutia asta am avut’o cu niste oameni din sistem, care se aratau oripilati atat de ideile crete anuntate de Sorin Cimpeanu, responsabilul de „Romania Educata”, cat si de faptul ca in doua saptamani incepe efectiv noul an scolar si pana la ora asta nimeni nu stie absolut nimic despre cum va arata structura acestui an scolar, pentru ca nu exista la nici pana azi ceva concret dupa care sa isi faca si ei o idee despre ce va urma, toate lucrurile find cel mult la nivel de zvonuri si discutii astfel incat, practic, nimeni nu stie ce are de facut si nici ce va urma sa faca. Sigurul lucru sigur este ca va urma un nou inceput de an scolar cu aceleasi problemele din fiecare an, la care probabil ca in aceasta iarna se va adauga frigul si intunericul ce multora din parintii copiilor de azi probabil ca le va aduce aminte de vremurile cand ei erau elevi, lipsurile de atunci, frigul, intunericul si lectiile la lumanare.

Anul scolar 2022-2023, bomboana de pe coliva educatiei din Romania

La cum se arata in momentul acesta lucrurile si cum se anunta ca vor continua, anul scolar 2022-2023 se anunta a fi bomboana de pe coliva educatiei din Romania si nu e deloc de mirare ca s’a ajuns aici dupa ce de 30 de ani Educatia a fost si ramas Cenusareasa bugetului, iar toti cei care au venit la conducerea acestui Minister deosebit de important, au fost doar niste vremelnici care nu doar ca nu au facut macar un singur lucru bun pentru educatie, ci au si distrus ce mai era bun prin tot soiul de experimente si idei care mai de care mai crete, care intr’un final au omorat sistemul de educatie pana la nivelul la care Romania inregistreaza de la un an la altul o explozie in lant de analfabetism functional si record dupa record de copiii a caror educatie relativa se limiteaza cel mult la nivelul claselor primare si nimanui nu ii pasa de acest lucru, Romania devenind tara unde generatii intregi carora le este furata sansa la educatie si mergand pe acelasi drum pe care merge si occidentul de ani buni de zile, drumul ala al prostilor ce cu timpul vor deveni tot mai inutili.

Opinie personala

Ma bucur ca nu sunt azi parinte de copil la scoala si ii compatimesc pe toti cei care sunt in aceasta crancena situatie! Desi m’am plans pe aici de multe ori despre dezastrul din educatie in vremea in care ma chinuiam sa ii asigur copilului meu un viitor prin sansa la educatie la care participam mai mult decat sa il trimit la scoala, azi pare a fi mult mai rau decat atunci si nu au trecut chiar atat de multi ani. Din nefericire de lucrul asta nu le pasa la nici unii dintre cei care conduc tara asta si nici nu vad ca prea curand sa se mai nasca vreun Spiru Haret, Academia Romana fiind preocupata cu … nimeni nu stie ce, iar analfabeta troaca politica cu orice altceva decat viitorul acestei tari in care se pierd in fiecare an zeci de mii de copii, pentru ca nimanui nu ii pasa de ei.

UPDATE:

Desi e ministru de vreo 2 ani, acum, pe ultima suta de metri, Sorin Cimpeanu anunta, pe facebook, primele 5 decizii care au fost discutate cu sindicatele de profil. Din declaratiile lui, „cele 5 masuri vor schimba radical actualul sistem de educație”, iar ”marea revoluție” va fi introducerea gramaticii limbii romane ca o proba distincta la examenul de Bacalaureat. In prezent, la liceu nu se studia gramatica, astfel ca elevii ramaneau cu putinul pe care il invatasera in ciclul gimnazial, de unde si numarul urias de semi analfabeti.

1. Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Astfel, evaluarea națională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educație, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de evaluare națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” pentru concursul de admitere în colegii.

Admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii.

Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

2. Referitor la examenul național de bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat. Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.

Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat.

A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).

Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.

Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.

4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.

Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.