M’am declarat fan mancare asiatica … si raman consecvent, iar pentru ca m’am saturat sa tot umblu dupa ea si sa sparg ceva bani pe la restaurante, am zis ca e vremea sa imi fac curaj si sa gatesc ceva de genul asta (pfff … cine ma cunoaste o sa se cruceasca de faptul ca am gatit eu 
) sa vedem ce iasa, si mi’au iesit …
Niste FABULOSI taietei de orez, cu pui in sos dulce-acrisor-picant cu legume (ardei, ceapa, ciuperci, bambus, ghimbir etc) ajutat de saratul din sosul de soia, de m’am lins si pe unde iasa.
Reteta am gasit’o pe net evident … la care mi’am pus tot sufletul si talentul meu deosebit!
Gata … urmeaza cautarea unui wok adevarat plus accesorii in genul celui de aici, asta ce l’am avut a fost la improvizatie, plus achizitia de condimente necesare pentru bucataria asiatica, si nu ma voi limita doar la China.
Traiasca fratii chinezii, urmand fratii tailandezi si restul!
Laudele sunt acceptate pe la comentarii! Nu va sfiiti! Multumesc!
Pofta mare! Si usor cu condimentele, ca altfel chemi pompierii.
Iar cea mai adevarata o au indonesienii, am gustat, dar e picante in draci!
Pe la noi sunt niste restaurante dinastea facute si intretinute de japonezi cu 4 randuri de mese (doua cate doua) si intre mesele de pe un rand e o banda rulanta pe care circula farfurii cu diverse preparate si poti sa-ti alegi ce vrei sa mananci de pe acolo (https://zpoz.net/sJ82j) fiindca sunt toate felurile de mancare.
De obicei astfel de restaurante sunt cu plata fixa, maxim 10 euro fara bauturi si sunt destul de atractive.
Studiez Radule, studiez inca
@Malin: Daca alea din poza ta sunt alge … pot sa zic ca sunt singurul fel de macare pe care l’am urat la bucataria astiatica (din ce am gustat pana acum mai „exotic”), m’a terminat gustul ala pregnant de balta (singurul) si lipsa oricarei texturi.
Pe de alta parte si aici mananci cu 3EU de te cracanezi pe la restaurantele lor … am mai scris eu de asta pe la articolul cu Dragonul Rosu. Clar sunt atractive si alea de care zici tu … dar eu mi’am dorit mereu sa gatesc eu, bucataria asiatica mi’se pare fascinanta si spre deosebire de asta europeana, e un univers urias de gusturi si arome.
Sunt alge si au un gust tare ciudat. Nu le-am gasit repulsive, insa nu as mai manca a doua oara.
Gustul ala ciudat eu l’am putut indentifica cu ala de balta … ca altfel nu il pot descrie. Vorba ta, nu le’am gasit repulsiv … de mancat le’am mancat cumva combinate cu ceva sosuri, dar de mancat a doua oara clar nu le’as mai manca.
Am wok dar nu din asta. Nu imi iese nimic ca la chinezi la restaurant – probabil ca nu pun deloc glutamat, zic. Dar ma salveaza la o carne la wok cu legume si oleaca de sos de soia. Si mai fac in el sosul de paste (rosii, urma de usturoi, cimbru sau ceva de pe balcon, stiti voi, basic). O sa iau si paste de orez sa vaz ce pot face cu ele
IIn rest mor dupa mancarea japoneza. cand aud pe Malin ca zice de 10 euro pot manca cat intra in burta, sunt maxi geloasa, ca as baga o portie de alge, 3-4-5 de ghimbir murat, apoi niste sushi si maki si cum s-or mai numi rulourile, si evident peste crud din ala fara niciurma de boaba de orez, de cateva ori. Si promit ca nu ma ating de dulciuri.
Degeaba ai wok, daca nu ai si aragaz cu arzator wok
@o femeie – acel celebru glutamat, sperietoarea numarul 1 a lumii moderne, idiotii astia de chinezi il folosesc traditional in mancare de vreo 500 de ani. Ai dracu pielea aia galbena pe ei, ca tot ei bat recordul de viata, iar statistic cancerul ii ocoleste ceva de speriat!
In rest … wok am d’ala jmecher da stii care ii baiul, am descoperit ca tuciul ala de fonta a lu’mama-mare il bate la curul gol! Am unul d’ala mic, numa cat trebuie, frate, ce treaba fac in ala, n’am reusit in wok! 
La mancarea japoneza inca nu m’am bagat prea mult ca n’am gasit inca o locatie unde sa ma mananc ceva aproape de ce ar trebui, dar e in studiu!
Ca exemplul am sa iti dau banalul susan, care pentru a fi evidentiat necesita o neaparata prajire, ei bine, aici e jmecheria, ca aroma aia sa fie la adevarata ei valoare, trebuie sa stapanesti foarte bine tehnica de prajire a lui! Prea mult il amareste, prea putin nu scoate din el toata splendoarea … daca tu nu ai fost invatat de cineva secretul asta sau nu l’ai furat de undeva, de unde mama naibi sa stii?! Nefolosindu’l in mod usual, oricat ai incerca sa iti iasa la o mancare ce o mananci sporadic, e greu al dracu sa bunghesti ce ala stie sa faca de la mama lui! 
In rest … noua nu ne iasa ca lor din doua motive mari si late:
1. Traditia! Retetele gasite de noi pe net sunt una, ce stiu ei e alta!
2. Folosesc tot soiul de ingrediente si mai ales condimente ce noi nu le cunoastem si automat nici nu le stim aprecia si pune in evidenta la justa lor valoare oricat ne’am da de rotunzi! E vorba de o cultura total diferita de a noastra, ori cat ne’am stradui noi sa creem ceva din bucataria lor, tot empiric ramane!
@Vasile – de care zici tu? D’asta? Pfff … ai dreptate, da am descoperit ca plita asta cu inductie face miracole in schimb!
Gata frate, nu mai puteam de pofta asa ca va prezint:
– piept de pui picant (marinata in pasta de rosi, ardei iute, piper, boia de ardei) in sos dulce-acrisor (suc de ananas, otet de orez, suc de lamaie) cu ardei rosu, ardei galben, muguri de bambus, fenicul, ceapa, ghimbir, soia, ciuperci, telina, morcovi, ananas si FABULOASA fidea de fasole inobilata cu sos de soia …
GENIAL!!!
Flacara e una si inductia e alta, fiecare chestie cu dichisul ei, wok-ul merge adevarat doar pe flacara, restul improvizatii