Aerodimanica automobilelor este un lucru cunoscut astazi ca fiind unul dintre cele mai importante lucruri la proiectarea acestora, inginerii proiectanti de caroserii dand o importanta aparte acestui aspect ce intr’un final se reflecta in mod direct asupra performantelor automobilului in cauza. Lucrul asta cred ca este cunoscut de multa lume, insa nu multi stiu faptul ca primul automobil cu profil aerodinamic avansat din lume cu roțile integrate în caroserie ce azi sta la baza proiectarii oricarui automobil de strada a fost proiectat si construit de catre un roman pe numele lui Aurel Persu in perioada 1922 – 1924.
Invenția care l-a făcut celebru a fost un „Automobil de formă aerodinamică cu patru roți montate înăuntrul formei aerodinamice”. Brevetul a fost obținut în Germania la 19 septembrie 1924, cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiembrie 1922.
După multe calcule și experimente de laborator, el a ajuns la concluzia că forma ideală a unui automobil, a unui vehicul în mișcare, este forma picăturii de apă în cădere, forma aerodinamică ideală. El a ajuns la coeficienți aerodinamici de 0,22 care și azi sînt greu de atins. A construit automobilul în perioada 1922-1924, cu bani proprii, în Germania.
Caroseria a fost construită la diverse ateliere din Berlin. Automobilul este dotat cu frâne pe saboți, care acționează doar pe roțile din spate. Datorită distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențial în transmisie. Motorul tip A-G f Automobilbau Berlin, este cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie; are 4 cilindri în linie, o putere 6/20 P.S., alezajul 64 mm, cursa 110 mm și cilindreea 1400 cm.c. Cutia de viteze este de aceeași fabricație ca și motorul, iar demaratorul este produs de firma Eisemann, tipul MKI-12, nr.14328. Magnetoul are aceeași fabricație, iar carburatorul este produs de firma Arthur Haendler Co. Berlin.
Aurel Persu a adus automobilul în România, parcurgând cu el peste 120.000 km, cu o viteză maximă de circa 80 km pe oră. Datorită lipsei diferențialului putea lua viraje foarte strânse cu 60 km pe oră în deplină siguranță. Persu a donat automobilul, in stare de functionare, Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” in anul 1969. In prezent, el nu mai functioneaza, iar caroseria este deteriorata. Deși automobilul nu a fost realizat în serie, uzinele Ford și General Motors au solicitat cumpărarea brevetului, fără a garanta însă și construirea acestuia. Acest fapt l-a determinat pe inventator să refuze propunerea.
Sursa: wikipedia.org
Automobilul poate fi vazut in expozitia de la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucuresti, pe care l’am trecut deja pe lista cu obiective de vizitat.
Desi sunt pasionat de domeniul auto, cautand altceva pentru studiu propriu am dat de aceasta informatie si cu rusine trebuie sa recunosc ca habar nu aveam de faptul ca parintele aerodinamicii moderne este tot … un roman … a carui contributie la stiinta mondiala nu s’a limitat doar in domeniul auto, in 1914 fiind medaliat de Ministerul Instructiunii Publice din Germania pentru un studiu deosebit in domeniul comportarii navelor in spatiul cosmic, un domeniu ce si’a gasit aplicabilitatea practica a teoriilor de laborator abia prin anii ’60 odata cu lansarea cursei spatiale.
Sunt si mandru si trist in acelasi timp. Mandru pentru ca in ciuda tuturor parerilor altora, multe din inventiile moderne apartin unor romani si trist pentru ca multi nu sunt recunoscuti nici macar de poporul care i’a dat, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca noi suferim cred ca de un blestem al prostiei, nefiind niciodata in stare sa profitam de nimic din ce am fi putut profita ca azi sa fim o tara din esalonul superior si nu una de la coada.
Din pacate ai mare dreptate si treaba asta a fost evidenta intodeauna vizavi de mari inventatori romani. Acestia au avut succes doar daca sau „convertit’ la alte cetatenii . Despre Aurel Persu se invata candva in politehnica la profilele auto si era promovat ca un promotor al aerodinamici autovehiculelor, cu inventii si inovatii din pacate nefinalizate la acele vremuri si din care s-au „inspirat” mai tarziu toate firmele auto nemtesti fara sa plateasca nimic pentru ca… nu?!, era doar un inventator roman necunoscut si nu avea cine sa-l apere sau sa ceara despagubiri.
Eu intodeauna am zis ca microbuzul Volkswage, simbol al fenomenului „Flower Power” din anii 50′ – ’60 seamana izbitor din fata cu masina Persu din ani 20′, desigur ca e doar impresia mea
Din pacate nu am facut Politehnica … iar prin ce scoli am mai fost nu am avut ocazia sa aflu ceva legat de acest geniu necunoscut, ca de multi altii care din pacate nu am stiut nici sa ii pretuim si nici sa ii apreciem. Din nefericire, inovatiile lui le vezi azi la orice masina te uiti, toti se lauda cu ele, insa nici dracu nu isi mai aduce aminte de un „oarecare” Aurel Persu, la care vorba ta, nu s’a gasit nimeni sa ii apere numele si interesele. Suntem si vom ramane un popor inteligent, dar mereu lovit de blestemul ignorantei si al lipsei spiritului pragmatic.
Lucru dracu e ca VW ala tare imi pare si mie a semana cu creatia lui Aurel Persu, atat doar ca in loc sa faca bani fara numar o firma romaneasca din el, s’au gasit altii care sa vada ce noi nu reusim niciodata: BANI SI FAIMA.