Pentru pasionatii de fotografie, una dintre cele mai importante achizitii este cea a unui trepied, preturile acestora variind de la cativa zeci de euro/lei si ajungand pana la cateva sute de euro/lei. Diferenta de bani se datoreaza atat calitatii acestor trepiede cat si a materialelor din care sunt fabricate sau destinatia pentru care sunt ulterior folosite.
De ce am nevoie de un trepied?
Motive sunt multe, dar cel mai important scop al unui trepied este optinerea unor fotografii de calitate maxima in conditii de lumina redusa care necesita setarea unei deschideri mai mari ale diafragmei cu o expunere mai lunga fara ca fotografiile sa iasa miscate. In acest mod, se pot seta valori ISO minime ceia ce intr’un final va duce atat la o expunere corecta cat si un nivel foarte redus al zgomotului de imagine, lucru care nu il poate compensa nici un software sau stabilizator din lume.
In continuare il voi cita pe Andrei Giurescu care a scris pentru F64 un articol excelent pe aceasta tema:
Adancime de camp:
Sunt momente in care vrem sa fotografiem la f/16, f/32 sau de ce nu, chiar f/64. In afara cazului in care fotografiem sub un soare arzator iar lumina este imbelsugata, sa obtinem un timp de expunere suficient de scurt pentru o fotografie nemiscata este destul de greu.
HDR sau panorame:
Popularitatea pe care HDR-ul a capatat-o in ultimii ani este de netagaduit. Chiar fabricantii de telefoane mobile ne ofera optiunea de a face un HDR cu ajutorul telefonului. Desi se lauda ca fotografiile vor iesi perfect, realitatea nu corespunde 100% cu materialele de marketing. Miscarea aparatului in timpul celor 3 sau chiar 9 expuneri va duce ori la esuarea totala a fotografiei, ori la un timp mai mare de procesare.
Expuneri lungi:
Desi cunosc fotografi care pot obtine fotografii utilizabile fara a folosi trepied la timpi de expunere de chiar si o secunda, eu nu ma numar printre ei. Daca o fi de vina cafeaua sau nu, nu stiu, dar zona mea de confort se afla peste 1/50 secunde (in functie de obiectiv). Sub aceasta valoare ori voi scoate trepiedul (daca nu este scos deja) fie voi folosi diverse tehnici pentru a putea obtine un rezultat satisfacator.
Timp:
Este unul dintre cele mai subestimate avantaje ale trepiedului. Prin timp ma refer la perioada petrecuta pentru a gandi un cadru. Mai mult timp investit in alegerea incadrarii ne va oferi rezultate mai consistente si mai putine cadre pe care le vom sterge apoi acasa. Nu sunt totdeauna un fan al trepiedului. Sunt de acord cu voi cand spuneti ca nu este usor de carat sau de folosit. Despre folosirea corecta vom discuta cu alta ocazie, dar pana atunci, haideti totusi sa ne uitam si la cateva scenarii in care prietenul nostru incomod cu 3 picioare ne va fi de folos:
-
fotografie de noapte (cred ca este evident);
-
fotografie de peisaj: majoritatea expunerilor de succes ale acestui gen sunt facute in preajma rasaritului si apusului sau in “orele de aur”, asa cum sunt numite. Atunci lumina soarelui este cea mai frumoasa, dar din pacate si insuficienta pentru a ne oferi un timp de expunere satisfacator.
-
HDR sau panorama: un subiect pe care l-am abordat deja; macro: dimensiunile reduse ale subiectului vor face deseori focalizarea o problema, iar apropierea fata de subiect va reduce considerabil cantitatea de lumina disponibila.
-
macro: dimensiunile reduse ale subiectului vor face deseori focalizarea o problema, iar apropierea fata de subiect va reduce considerabil cantitatea de lumina disponibila.
-
orice fotografie care presupune timpi lungi de expunere (peste 1 secunda este considerat un timp lung). Aici ma refer la dorinta de a obtine efecte artistice.
-
fotografie de produs sau mancare: doua genuri de fotografie in care unghiul de fotografiere este stabilit de obicei din primele 2-3 cadre sau chiar inaintea lor. Imbunatatirile ulterioare vor fi aduse prin modificarea fie a tipului de lumina fie a sursei de lumina. Modificarile astfel aduse sunt cel mai usor de observat prin pastrarea incadrarii.
-
portrete: poate nu cel mai evident scenariu, dar chiar si aici trepiedul isi are avantajele lui. Desi majoritatea sedintelor de portrete sunt deosebit de dinamice iar subiectul se misca destul de mult, ele au si tendinta de a fi lungi. Nu stiu voi, dar eu unul nu prefer sa sustin un 70-200 cu f/2.8 si un body pro in mana 2, 3 ore sau chiar mai mult. In functie de aparat, brand si alte accesorii atasate, configuratia de mai sus poate ajunge la 3 kg. Exista chiar un accesoriu sub forma unor roti care se pot atasa la picioarele trepiedului pentru a permite miscarea acestuia in studio.
-
obiective lungi: stiu ca acest scenariu se va aplica unui numar redus de cititori, dar cu toate acestea el exista. Sa sustii un obiectiv de 400mm f/2.8 sau un 600mm f/4 este un angajament destul de serios, mai ales pentru mai mult de 30 de secunde. Hercule insusi ar fi fost mandru de o asemenea realizare.
Ce trepied sa imi aleg?
Oferta este foarte vasta, producatorii la fel … fapt pentru care alegerea este una destul de dificila. Pentru a simplifica asta, in primul rand trebuie sa ai in vedere camera foto/video pe care o ai, la ce vrei sa il folosesti si bineinteles un buget in care vrei sa te incadrezi. Alegerea unui trepied in functie de camera foto/video pe care o ai este importanta datorita faptului ca o camera foto DSLR completata de un obiectiv greoi nu va avea parte de stabilitate pe un trepied low buget, fabricat din plastic si bare subtiri din aluminiu … la fel cum pentru un bridge este inutil un trepied scump si greu.
In cate categorii se impart trepiedele?
In functie de model aceste trepiede se impart in cateva categorii principale:
- trepied cu cap 3 Way;
- trepied cu cap bila;
- trepied cu cap panoramic;
- trepied cu cap joystick;
Ar mai fi si trepiede fara cap destinate celor care vor sa isi achizitioneze aceste capete separat in functie de necesitatiile pe care le au.
Personal acum ceva vreme am ales sa imi cumpar un Cullmann Magnesit 525 – trepied cu cap 3way CW30, de care sunt foarte incantat, acesta dovedindu’se foarte solid, fabricat din materiale de cea mai buna calitate si adaptabil in functie de orice nevoie. Singurul lucru aparent negativ pe care trebuie sa il aveti in vedere la cumpararea lui, sunt cele 2,3Kg pe care le are si am spus aparent negativ pentru ca aceea greutate va ofera atat stabilitate cat si siguranta ca poate tine lejer greutati de pana la 6Kg … care desi par a fi foarte mult, pentru un DLSR cu optica de 300mm de exemplu plus blitz extern nu este deloc imposibil.
Sper ca acest articol sa va fi fost de ajutor, pentru alte completari, sfaturi sau nelamuriri va rog sa va adresati la comentarii. Tin sa precizez (daca mai era nevoie) ca nu lucrez pentru F64, iar recomandarile mele catre acest magazin merg datorita faptului ca s’au dovedit mereu niste buni profesionisti, serviciile lor multumindu’ma pe deplin pana acum.
eu luni mi-am luat SLIK 504 QF II – Cap Video Fluid si Giottos YTL9254 – picioare trepied foto – video de aluminiu. Tot de la f64… cred ca ii bat si pe emag in servicii, seara comand, iar a doua zi, imi ajunge la usa coletul.
Eu am avut cu ei si experiente directe la magazinul din Unirii … unde esti tratat mai mult decat decent … baietii de acolo fiind foarte bine pregatiti, saritori si amabili, ajutandu’te in orice privinta chiar daca esti n00bie sau doar vrei sa testezi ceva. In rest pe partea de livrare prin coletarie niciodata nu am avut probleme, totul fiind mereu impecabil iar in luarea deciziilor prealabile ajutandu’te fara nici o problema.
Acesta este motivul pentru care ti i’am recomandat mereu si tie si ori de cate ori am avut ocazia. Castigul meu este amabilitatea lor de care m’am bucurat pana acum ca oricare alt client.
Sa il folosesti sanatos … vad ca orice alegi este legat mai mult de video decat de foto … eu m’am orientat exclusiv pe partea de foto … video pentru mine este doar ceva complementar care nu ma atrage in mod deosebit. Sa ai parte de el! 😉
Pai… video imi place mai mult. Iar pe foto mai este si cumnatul. In plus, capul video il pot folosi si pentru foto, asadar… 2 in 1
Am un Giotto VT-806 luat mai demult pentru o camera video si sper sa fie suficient de solid si pentru DSLR-ul care sper sa vina pana de Craciun … daca nu ma va satisface o sa ma orientez spre un Manfrotto.
Cea mai buna decizie in acest sens o vei lua dupa ce ai sa iti cumperi „scula foto” pe care ti’o doresti! 😉 Pana atunci … iti doresc un Mos Craciun bogat! Ai fost cuminte?
Si cuminte si cu minte