Orice urbe resedinta de judet care se respecta are cateva monumente emblematice, Slatina, orasul meu, avand trei.
Cel mai impresionant este statuia lui Alexandru Ioan Cuza, care a implinit azi 25 de ani.
Statuia are 4 metri, este din bronz si cantareste cateva tone. De 25 de ani strajuieste centrul urbei noastre, vizitata de Cuza in doua randuri, in 1862 si 1864.
Monumentul recuperat in ultima perioada – aici se tin acum paradele de 1 decembrie – si cel mai reprezentativ este insa Monumentul Ecaterina Teodoroiu.
Monumentul a fost ridicat si dezvelit in 1925 in urma initiativei Reginei Maria si in prezenta acesteia si mamei eroinei si a fost platit din donatiile slatinenilor, care au adunat peste 80000 de lei. Este primul monument din Romania dedicat eroinei si nu a fost deloc intamplator ridicat la Slatina, Ecaterina Teodoroiu comandand, la data la care cadea eroic in lupta, la Mărăşeşti, un pluton din Compania a 7-a a Regimentului 43/59 infanterie, din Divizia a XII-a, regiment cu garnizoana la Slatina.
La acel moment, dezvelirea monumentului din bronz realizat în mărime naturală de sculptorul Dumitru Măţăoan a fost o adevărată sărbătoare. Oamenii au împodobit oraşul cu ghirlande de flori, steaguri tricolore şi ramuri înverzite, şi-au pus hainele de sărbătoare şi au venit să participe la evenimentul la care Regina României le făcea onoarea de a fi prezentă.
Presa vremii consemna atmosfera. „Ziarul «Naţionalul Oltului» consemna prezenţa Reginei Maria la ceremonia dezvelirii monumentului Ecaterinei Teodoroiu şi faptul că, «mic, mare, tânăr, bătrân – din toate straturile sociale – locuitorii din întreg cuprinsul judeţului Olt – cel mai oropsit dintre judeţele ţării -, uitând pentru o clipă durerile şi amărăciunile, au ieşit şi au salutat, plini de însufleţire şi entuziasm» evenimentul“.
Monumentul din Slatina al eroinei Ecaterina Teodoroiu este o statuie din bronz, în mărime naturală, într-o atitudine dinamică, cu arma în cumpănire și o cască ostășească în mâna dreaptă. Statuia este așezată pe un piedestal din beton, în trei trepte, realizat în stil baroc, cu colțurile în forma unor coloane adosate. Fațada vestică a piedestalului este ornată la bază cu un drapel, frunze de stejar și o cască militară încadrată de frunze de laur, toate turnate în bronz. Pe piedestal mai apar și stemele provinciilor istorice românești, iar pe celelalte fațade sunt dăltuite în marmură numele eroilor Regimentului 43 Infanterie, slatineni cazuti intre 1916-1919 pentru intregirea tarii.
Ulterior inaugurării monumentului au fost atașate acestuia două tunuri de oțel, pradă de la inamic, aduse de la Depozitul de Armament de la Târgoviște. Acele tunuri au fost amplasate la monumentul din Slatina în 1926, dar au dispărut în perioada comunistă.Nici monumental nu se mai afla in locul original, fiind mutat in perioada comunista in locul actual, la 500 m este de Podul peste raul Olt.
Reabilitat partial in 2017, se spera a fi reabilitat pe deplin anul acesta.
In fine, un ultim monument si cel mai vizibil: Podul peste raul Olt.Veti vedea mai jos de ce il socotim in monument!
In primul rand trebuie precizat ca podul original nu mai exista.
Podul din 1889
Era primul pod de fier realizat in Romania peste un rau interior si al doilea pod care lega doua provincii romanesti si a necesitat lucrari de anvergura, precum devierea traseului raului Olt – atunci necanalizat – si desecarea unor balti.
Inceput in 1881, dupa proiectul si sub conducerea inginerului Nicolae Davidescu, arhitectul sef al orasului Slatina, a fost terminat in 1889. A costat fabuloasa suma la acea data de 3 milioane de lei.
Din pacate in noiembrie 1916 podul este aruncat in aer de armata romana aflata in retragere in fata fortelor germane, fiind distruse partea metalica si mai ales planseul de beton, devenit cu neputinata a fi reparat.
Actualul pod seamana cu cel din 1889, dar nu are aceeasi amplitudine, fiind reconstruit de o firma germana cu bani din despagubirile de razboi primite de la aceasta tara dupa 1921.Din podul original ee pastreaza doar picioarele podului vechi si pilastrii monumentali din capetele podului, restul structurii fiind din anii 1920-1922.
A fost reabilitat in 1986, cand este prelungit cu 400 m datorita realizarii amenajarilor hidroelectrice pe Oltul Inferior, lacul Frunzaru. In 1990 pe pilastrii s-au readus stemele regale.
Podul are azi nevoie urgenta de o reparatie capitala care i-ar reda stralucirea de odinioara.
La Multi Ani Romania!
https://www.youtube.com/watch?v=c_cpHkmgPbI