Motivarea CCR cu privire la respingerea candidaturii Dianei Sosoaca, un model de rechizitoriu stalinist

In cursul serii de ieri, CCR a catadicsit sa publice motivarea deciziei de respingere a candidaturii la prezidentiale a Dianei Sosoaca, care dincolo de personajul mai mult sau mai putin controversat, ne arata tuturor ca democratia din Romania e pe nasalie cu vata in nas, prohodul findu’i cantat de aceast CCR care ar trebui sa fie garant al respectarii Constitutiei.

Ce i’se reproseaza lui Sosoaca in rechizitoriul ce tine loc de motivare

Pe langa documentul ce pare a fi o colectie de motive dictata pe puncte, ce i’se reproseaza Dianei Sosoaca este ceva ce poate fi incadrat cel mult la „delict de opinie” de catre un „Tribunal al poporului” din anii ’50, motivarea CCR find bazata in cea mai mare parte a ei pe niste aberatii ale unui asa numit Mihai Gheorghe Ursa, a carui contestatie se bazeaza exclusiv pe niste supozitii personale si presupuneri legate de declaratiile publice ale Dianei Sosoaca. Practic, in mare parte din motivarea CCR este bazata pe un copy/paste din aceasta contestatie, la care se adauga si aberatiile prezentate pe „un stick” de asa numita Amalia Bellantoni, cel de al doilea contestatar.

Opinia separata a judecatorului CCR, Laura Iuliana SCÂNTEI

Dincolo de ce cred eu sau altii mai putin avizati, vocea judecatorului CCR Iulina Scantei este cea care pune bomboana pe coliva acestei decizii fara precedent a CCR, prin care democratia din Romania a fost condamnata la moarte dupa 35 de ani in care ne’am mintit ca traim in vreuna.

Având în vedere rolul esențial al justiției constituționale de a garanta prin interpretare judicioasă și
în limitele competențelor constituționale, protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale
oricărei persoane în fața oricăror abuzuri ale puterii instituționalizate, inclusiv ale dreptului însuși;
Având în vedere că scopul prezentei opinii separate nu este acela de a susține sub nicio formă, direct
sau indirect, persoane, declarații, conduite, acțiuni, comportamente sau gesturi politice, trecute,
prezente sau viitoare, făcute sau care ar fi făcute de oricare dintre părțile din dosarele aflate pe rolul
Curții Constituționale, indiferent de calitatea acestora;
În dezacord cu soluţia adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituţională în soluționarea
Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 având ca obiect două contestații formulate împotriva
Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D/03.10.2024 privind înregistrarea unei candidaturi și a
semnului electoral la alegerile pentru Președintele României în anul 2024, formulăm prezenta opinie
separată, considerând că instanța de control constituțional trebuia să respingă contestațiile
formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D/03.10.2024 pentru următoarele motive:
I. Competența Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție
1. Conform art. 146 lit. f), Curtea Constituțională a României “veghează la respectarea procedurii pentru
alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. În realizarea acestei competențe
constituționale, instanței de contencios constituțional i-au fost încredințate de către legiuitor, prin legi
organice, mai multe atribuții concrete de verificare, control și validare a procedurilor electorale, pe durata
întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv cele prevăzute de art. 37 și 38
din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, potrivit căror Curtea Constituțională soluționează
contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României,
precum și contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat
de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii. Așadar, în temeiul competenței prevăzute la art.
146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor
atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea
Preşedintelui României, iar actul prin care Curtea finalizează această activitate este hotărârea pronunțată
conform art. 11 pct.B, lit.a) din Legea nr. 47/1992, care este general obligatorie și are putere numai pentru
viitor.
2. Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, adoptată cu majoritate de voturi, se întemeiază exclusiv pe atribuția
Curții Constituționale de a soluționa contestațiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării
candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la alegerile pentru Președintele României, atribuție
reglementată la art. 38 din Legea nr. 47/1992 și la art. 31 alin.(1) și (2) din Legea nr. 370/2004.
3. În toată jurisprudență anterioară a Curții, întemeiată pe prevederile art. 146 lit. f) din Constituția,
republicată, instanța de contencios constituțional a stabilit că, în cazul contestării înregistrării sau
neînregistrării candidaturilor la alegerile prezidențiale, după caz, competenţa Curții vizează îndeplinirea
18 de către candidaţi a condiţiilor de fond şi de formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al
României, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestată.
4. Așa cum a reținut însăși Curtea în propria jurisprudență, atribuția de a soluționa contestațiile privind
înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la
alegerile pentru Președintele României reflectă un contencios electoral special și specializat, care se
desfășoară numai în fața Curții Constituționale, potrivit unei proceduri derogatorii sub unele aspecte față de
aceea de drept comun. Această atribuție a Curții nu se exercită din oficiu, ci numai la sesizarea formulată de
candidaţi, partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice, alianţe
electorale şi alegători, termenul pentru formularea contestațiilor fiind unul de decădere, iar procedura
jurisdicțională în fața Curții având un caracter de urgență.
5. Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu
poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice
unui contencios electoral subiectiv și concret. Atribuția Curții prevăzută la art. 31 din Legea nr.
370/2004 se realizează exclusiv printr-o verificare a constituționalității unei proceduri legale si a
legalității condițiilor de fond si formă prevăzute expres în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, pentru candidații și propunerile de candidatură la alegerile
prezidențiale. Jurisdicția constituțională în materie electorală nu realizează un contencios subiectiv, pentru
că nu vizează protecția unor drepturi subiective ale unor particulari determinați, motiv pentru care procedura
în fața Curții pentru soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor
se desfășoară în temeiul dispoziţiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale şi ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, fără
înştiinţarea părţilor, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public, pe baza
sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau
neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a
propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susținătorilor, documentele care trebuie să
însoțească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicție limitativ prevăzute de Constituție și
lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile,
afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui
României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură
subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea
încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege,
în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres
pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru
alegerea Preşedintelui României.
6. Cu privire la competența sa de a soluționa contestațiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării
candidaturilor la alegerile prezidențiale, Curtea a reţinut în întreaga sa jurisprudență că atât condiţiile de
eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru ca o persoană să fie aleasă în funcţia de
Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie, respectiv în art. 37 coroborat
19
cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3), precum și în Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Totodată, sub aspectul condițiilor de formă, inclusiv procedurale,
Curtea a reținut că Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabilește expres aceste condiții pe care trebuie să le
îndeplinească propunerile de candidatură pentru alegerea Președintelui României.
7. Astfel, pot candida la alegerile pentru Președintele României persoanele care îndeplinesc condițiile
prevăzute la art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, iar
propunerile de candidați (candidaturile) la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească
condițiile legale expres prevăzute la art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
8. În opinia noastră, în total dezacord cu toată jurisprudența Curții în materia contenciosului electoral
privind alegerile prezidențiale, hotărârea majorității pronunțată în soluționarea contestațiilor ce fac
obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții
obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică. Nicio
dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării
propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă
și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor,
condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile
și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004
sau Legea nr. 47/1992.
9. Noile condiții de fond considerate în opinia majoritară ca fiind necesare a fi îndeplinite de persoanele care
candidează la alegerile pentru Președintele României în sau începând cu anul 2024, sunt cele “care rezultă
din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României”,
respectiv obligația de a respecta Constituția și obligația de a apăra democrația, acestea reflectând
“atașamentul candidatului la valorile constituționale”. Hotărârea majorității impune neechivoc și cu
caracter definitiv și general obligatoriu, ca cele două obligații să devină condiții de fond pentru
depunerea candidaturilor, deși nu sunt stabilite expres prin Constituție sau prin Legea nr. 370/2004
și, pe cale de consecință, să fie verificate prealabil înregistrării candidaturii la alegerile prezidențiale.
Așadar, prin interpretarea propriei competențe, prin opinia majorității, se adaugă în Legea nr.
370/2004 noi condiții de fond pentru depunerea candidaturilor și completează procedura legală cu
atribuții noi privind verificarea îndeplinirii acestor condiții anterior înregistrării candidaturii, de către
Biroul Electoral Central. Or, Legea nr. 370/2004 a limitat competența acestuia de a verifica
îndeplinirea condițiilor de fond și de formă doar la cele prevăzute de respectiva lege pentru
candidaturi [art. 29 alin.(1)].
10. În realitate, prin interpretarea propriei atribuții constituționale de la art. 146 lit.f), prin hotărârea majorității,
se legiferează în afara competenței Curții Constituționale, două noi condiții de eligibilitate, considerându-le
condiții de fond implicite, pe care tot Curtea le verifică, chiar în procedura soluționării contestației ce face
obiectul Dosarului nr.3043F/2024, așadar praeter legem.
20
11. În considerarea celor de mai sus, considerăm inadmisibile criticile formulate în contestația ce face
obiectul Dosarului nr.3043F/2024.
II. Cu privire la conținutul argumentativ al Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024
12. In esență, prin hotărârea majorității se constată că un comportament al unei persoane – candidat la funcția
de Președinte al României, evaluat prin prisma unor conduite, opinii și declarații publice, este contrar
Constituției, pentru că nu este un comportament constituțional responsabil și apt să susțină funcția
Președintelui României de a veghea la respectarea Constituției, iar această constatare se concretizează întro veritabilă interdicție de a candida pentru candidatul respectiv, fiindu-i astfel eliminat un drept electoral –
dreptul de a fi ales.
13. Or, în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi
interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție (art. 37 coroborat cu art. 16 alin.
(3) și art. 40 alin.(3) și de lege. Astfel, dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdicții exprese
de a candida la alegerile prezidențiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese
anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, precum și pentru persoanele care, la data depunerii
candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu
intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Totodată,
interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi
(dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a alege) este reglementat
ca pedeapsă complementară în condițiile art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal.
14. Interdicțiile constituționale și legale menționate mai sus nu sunt incidente în cazul persoanei a
cărei candidatura la alegerile prezidențiale din anul 2024 a fost contestată în Dosarul nr. 3043F/2024,
neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi
aleasă care să fi fost depusă la dosar.
15. Considerăm că procedura legală pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a
candidaturii la alegerile prezidențiale sunt aspecte care influențează caracterul efectiv al unui drept electoral.
În absența unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituție sau de lege, menționate mai sus,
apreciem că, prin interpretarea propriei competențe, Curtea Constituțională nu poate să stabilească
noi condiții de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicția
de a candida.
III. Dreptul la un proces echitabil
16. Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios
electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția
de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces
echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament
neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției.
21
Într-o altă competență a Curții care privește judecarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea
unui partid politic, toate aceste garanții ale dreptului la un proces echitabil sunt asigurate potrivit Legii nr.
47/1992, fiind prevăzuta judecarea contestației pe baza probelor administrate, cu citarea contestatorului, a
partidului politic a cărui constituționalitate este contestată și a Ministerului Public. Cu atât mai mult în cazul
unei condiții de eligibilitate care ar afecta însuși dreptul electoral de a fi ales al unei persoane, apreciem că
legiuitorul, dacă ar fi considerat să legifereze o astfel de condiție, ar fi prevăzut și garanțiile necesare
respectării dreptului la un proces echitabil.
17. In concluzie, considerăm că legiuitorul a reglementat expres și limitativ cadrul legal pentru exercitarea
unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiții legale obiective si care are ca finalitate
asigurarea unui proces electoral echitabil și just. Alte condiții care vizează comportamente, fapte, declarații
ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu
poate fi derulată în absența cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanțiile procesuale aferente
acestuia, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

JUDECĂTOR,
Laura Iuliana SCÂNTEI

Pamfletul lui Badea, in loc de concluzie

Ca o palma data balosului Gadea, pamfletul lui Badea este de departe cea mai buna opinie de prin presa mituita …