Le astern in randuri fara logica azi … dar hei … da’o dracului de logica … ce treaba are ea logica cu ceia ce simti?! Greseala noastra a oamenilor poate este aceia ca atunci cand ar trebui sa gandim doar cu sufletul lasam logica sa intervina … cautam pargii cu care sa explicam ce simtim … de ce simtim … si ne oferim cate un pahar cu apa rece … incercand sa ne imbatam cu recele apei … desi in suflet avem jar incins. Nu merge … nici macar iuzia ca maine va fi mai usor …. ca timpul va vindeca rani … ca nu vom mai sangera, maine … si ca o sa putem in sfarsit sa spunem … „gata … a trecut … e momentul sa o iau de la capat si sa las in urma … sufletul … pe care sa il inchid in colivia lui … iar eu ca om … sa traiesc doar din inertia … a ceia ce cred ca pot face azi fara a ma mai gandi la ieri …” … si a vrea atunci sa faci o minune inchizand acel capitol … desi stii ca mereu va fi primul, de cate ori vei redeschide cartea sufletului tau.
Voi ocolii si azi frunzele toamnei … nu voi calca nici macar pe una … pentru ca fiecare este parte din sufletele ce pereche sunt … acum si pentru totdeauana …
In oglinda ce ai spart’o ieri … te vei privi din nou … cand iti va fi dor de tine … ca tine … iar eu voi fi in spatele ei … asteptand … sa te recunosti tu prima oara … ca sa ma vezi si pe mine …