Sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului, o zi istorică pentru creștinătatea ortodoxă și neamul românesc

Dincolo de dezbinare, ura și prostia sădite de ani de zile într-o parte a societății și de toate controversele, ziua de azi, cea a sfințirii picturii Catedralei Mântuirii Neamului, reprezintă un moment crucial în istoria creștin-ortodoxă a poporului român. Catedrala este un semn de lumină și o declarație a credinței milenare ortodoxe, care va dăinui peste generații, o moștenire pe care generația mea o lasă celor ce vor veni. Catedrala Mântuirii Neamului este un edificiu simbolic pentru ortodoxia românească și pentru români, construit pentru a comemora eroii neamului, în fundația sa fiind îngropate rămășițele eroilor necunoscuți care s-au jertfit pentru țară.

Istoria Catedralei Mântuirii Neamului

Constructia acestei catedrale nu este o inițiativă recentă, ci o aspirație de generații. Istoria catedralei începe acum peste o sută de ani, când s-au strâns primii bani pentru acest proiect. Însă, din cauza războiului, statul român a folosit acele fonduri în alte scopuri. A urmat comunismul, când multe biserici au fost demolate, iar inițiativa a renăscut abia acum 15 ani. De atunci, poporul român a contribuit la construcția catedralei, ca o datorie față de generațiile anterioare care strânseseră bani, dar pe care statul i-a cheltuit pe cu totul alte lucruri – și nu, nici pe spitale, nici pe școli, care nu s-au construit nici atunci și probabil nici în viitorul apropiat, deoarece statul român a avut mereu alte „priorități”.

Ideea ridicării unei catedrale naționale a apărut imediat după obținerea independenței României

Ca expresie a recunoștinței față de sacrificiile din Războiul de Independență și a dorinței de a avea un lăcaș reprezentativ pentru credința și identitatea poporului român.

Mihai Eminescu a fost printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în capitală.

„Noi înşine, în marea capitală a României, … nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost întotdeauna capitală”

a scris Eminescu în 1881 în ziarul Timpul, conform Mediafax.

Pictura Catedralei Mântuirii Neamului, sfințită astăzi – o lucrare monumentală unică în lume

Pictura interioară este realizată în tehnica mozaicului, o metodă tradițională bizantină care garantează durabilitate și o estetică impresionantă. Mozaicul este compus din bucăți mici de sticlă colorată (tessere), importate din Italia, și aur, creând o atmosferă luminoasă și solemnă. Pictura va acoperi peste 25.000 de metri pătrați, fiind una dintre cele mai mari suprafețe decorate cu mozaic din lume. Programul iconografic respectă canoanele ortodoxe, incluzând scene din viața Mântuitorului, a Maicii Domnului, sfinți și martiri, dar și momente din istoria creștinismului românesc.

Reprezentări monumentale din iconografia crestin ortodoxă romanească

Pe absida altarului se află o reprezentare monumentală a Maicii Domnului „Platytera” (cu brațele deschise), una dintre cele mai importante imagini din iconografia ortodoxă. Pictura include numeroși sfinți din calendarul ortodox român, precum Sfântul Andrei, Sfântul Ștefan cel Mare sau Sfântul Calinic de la Cernica, subliniind legătura cu spiritualitatea locală. Pe lângă imaginile canonice, mozaicurile ilustrează și momente din istoria creștinismului românesc, cum ar fi botezul poporului român sau evenimente legate de domnitori și ierarhi.

Sfințirea picturii din 26 octombrie 2025

La momentul sfințirii picturii, pe 26 octombrie 2025, lucrările sunt în plină desfășurare, nefiind încă finalizate. Acestea au început în 2019, iar procesul este de lungă durată din cauza complexității tehnicilor folosite și a dimensiunilor catedralei. Mozaicurile din altar și din zonele principale sunt parțial finalizate, dar restul picturilor se realizează etapizat, pe măsură ce se obțin fondurile necesare. Mozaicul necesită materiale scumpe (aur, sticlă de Murano) și o manoperă detaliată, implicând costuri semnificative și timp. Pictura bisericească nu este doar un act artistic, ci și unul teologic, menit să transmită credincioșilor mesajul Evangheliei prin imagini.

Catedrala Mântuirii Neamului – cel mai mare edificiu creștin-ortodox din lume

Odată finalizată, pe langa legatura neamului romanesc cu inaintasii, catedrala reprezinta maretia lui Dumnezeu si a bisericii LUI, devenind un un punct de referință mondial pentru ortodoxie și arta religioasă românească, edificiul find comparabil cu marile catedrale ortodoxe, precum Hagia Sofia (azi moschee), Catedrala Sfântul Sava din Belgrad sau Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.

Edificiul, care are 127 de metri înălțime, are și galerii care ajung până aproape de vârf

„Noi am conceput un circuit turistic. Adică, prin lifturile care le-am pus acolo, oamenii pot să poată urca la toate nivelurile superioare, până la cota 71, în jurul turnului principal. Noi am fi vrut și am făcut inițial lifturi până sus, în cupola pantocratorului și chiar în lanternou, adică sus la cruce, cum este, de exemplu, Basilica , însă nu am putut să facem asta pentru că normativele sunt restrictive, așa că a trebuit să oprim accesul public în jurul turnului principal. Am auzit pe internet în special, că s-ar fi dorit recorduri, comparații. Noi nu am plecat absolut deloc de la ideea asta. Noi ne-am gândit să facem ceea ce trebuie pentru catedrala reprezentativă a credinței noastre ortodoxe. La catedrale există niște structuri tradiționale mai clasice, așa că nu am putut să abordăm aceleași tehnologii pe care le-am fi putut folosi, spre exemplu, la zgârie-nori. În cazul Catedralei au fost o succesiune de lucrări care trebuiau făcute într-un anumit timp. Eu spun totuși că s-a construit destul de repede, la dimensiunea la care este, să fie realizată în 15 ani! Nu este o arhitectură modernă. Am fost și criticați pentru acest lucru în cadrul dezbaterilor susținute la început. Noi am optat pentru arhitectură tradițională pentru că oamenii sunt obișnuiți, cu acest concept. El există în mentalul colectiv și nu se poate schimba ușor, în particular în credința ortodoxă. La catolici este mai ușor, fiindcă ei acceptat să schimbe formele. Totuși, uneori au exagerat. Au ieșit niște construcții frumoase, dar dacă nu le pui o cruce, nu știi că sunt biserici. Așa că noi am ales un concept arhitectural care să meargă pe ideea clasică. Aceeași suprafață de la parter se regăsește și la subsol. Tot acolo, sub altar, se află o necropolă patriarhală, cu aproximativ 27 de cripte. Modelul a fost inspirat de Bazilica <Sfântul Petru> din Roma, al cărui subsol are și cripte pentru papi și episcopi.”

a declarat arhitectul Constantin Amâiei, pentru Mediafax.