Mi’e dor de munte … si iarna … iarna din mine … mi’e dor de linistea oferita de o zi de iarna intr’un varf de munte, indurand frigul de pe potecile introienite ce sa le bat cu piciorul … pentru … a nu uita ca traiesc … ca apoi vinul fierbinte … baut dintr’o cana de lut, intr’o cabanuta unde arde trosnind focul de lemne … sa imi incalzeasca sufletul si trupul … sa ma las cuprins de molesala celesta oferita unui simplu om … musafir pe taramul zeilor … sa uit ca … traiesc …
Si e atat de departe totul …