Cu o foarte lunga si bogata istorie, Cetatea Deva a intrat acum cativa ani intr’un (foarte) lung si (controversat cu ceva iz penal) program de restaurare timp in care a fost inchisa vizitarii si redeschisa ulterior pentru public. Inainte de „restaurare”, eu mai vizitasem de cateva ore ruinele ramase in urma exploziei prafului de pusca din 1849. Pe vremea aia nu exista telecabina si nici vizitatori, singura cale de acces fiind vreo 100 si ceva de trepte, plus un drum abrupt din epoca medievala. Odata ajuns sus, pe langa ramasitele cetatii, te puteai in schimb bucura de liniste si o panorama de vis.
Intre timp, lucrurile s’au schimbat radical si nu in directia buna
S’a dus naibi linistea de altdata, dar in schimb a aparut o telecabina cu care poti urca pana in cetate (atunci cand merge) fara prea mult efort, panorama fiind cel putin spectaculoasa odata cu urcarea lenta a acesteia pe dealul cu inclinatie foarte mare.
Din pacate lucrurile bune (daca ignoram coada de la telecabina si caldura sufocanta din ea) se opresc cam aici pentru ca odata ajuns in curtea exterioara a cetatii, unde primul lucru care te loveste e un straniu sentiment de … ce caut eu pe aici?! Practic, habar nu ai nici pe unde esti, nici incotro sa o apuci, nici ce ai de vazut, nici nimic, lipsa unor panouri de informare sau a unor ghizi care sa te ghideze intr’o directie sau alta find totala. Si uite asa, dupa ce te holbezi la vecinii de telecabina si ei la tine, o ia fiecare la picior care pe unde apuca printre betoanele turnate peste ruinele fostei cetati, in speranta ca lucrurile se vor imbunatatii pe parcurs, dar nici vorba, lipsa indicatoarelor sau a oricaror mijloace de informare continuand pe tot parcursul calatoriei ceea ce ar trebui sa fi fost un proiect de restaurare si nu o „renovare” a fostei cetati.
As fi vrut sa am posibilitatea sa scriu mai multe lucruri bune despre acest loc si mai ales sa vi’l recomand, insa din pacate nu pot face asta
Si nu pot sa o fac pentru ca am fost dezamagit de ce am gasit acolo, avand multe lucruri de criticat, printre care poate cel mai mult faptul ca sentimentul pe care l’am avut a fost acela ca s’au cheltuit total anapoda de gramada de bani atat publici cat si din fonduri europene. fara cap si mai ales fara coada si iote de ce spun eu asta:
- In practica, avem de a face in mare parte cu o reconstructie moderna si nu cu o restaurare in adevaratul sens al cuvantului, cum cred ca dealtfel era si normal! In locul unei cetati vechi de sute de ani, sentimentul pe care il ai este ca in mare parte cetatea asta e „scoasa ca din cutie” mai ales pentru ca nu exista o delimitare clara si vizibila a vechilor structuri ce au fost inglobate in noile constructii prin acele linii de mortar alb asa cum se face in cazul unei restaurari. De asemenea se poate observa foarte bine faptul ca pentru reconstructie s’au folosit materiale moderne, termopanele de pe la micile ferestre ale turnurilor de aparare si nu numai, fiind cireasa de pe tort;
- In ce priveste cetatea din punct de vedere turistic aceasta este un loc mort si deloc interesant doar din prisma vizitarii unor ziduri sau incaperi goale ce nu ofera nici un indiciu asupra destinatiei sau istoriei lor. Ca turist, te plimbi de besmetic in speranta ca ai ceva de vazut ca intr’un final sa te intrebi ce dracu ai vazut pentru ca asa cum am spus nu exista nici macar o tablita care sa iti ofere vreun indiciu. Cel putin deocamdata, cea mai interesanta parte a cetatii, cea a curtii interioare, este inchisa ca fiind in lucru … sau mai exact acolo nu s’a facut nimic pana acum si nici nu cred ca se va face prea curand.
Daca ar fi acum sa joc putin rolul de avocat al diavolului hai sa zicem ca i’as scuza pe motiv ca cetatea este in lucru … si daca ar fi asa, atunci i’as intreba de ce au facut atata reclama si au deschis’o vizitarii cand nu e nimic de vizitat?! Chiar nu se puteau gasi niste bani pentru montarea unor indicatoare sau tablite de informare? Chiar nu s’au putut gasi bani din bugetul local pentru cateva exponate de panoplie si eventual sa angajeze cativa oameni care sa ofere cateva informatii curiosilor?
In concluzie: vizita la Cetatea Deva a fost una de neuitat … si nu in cel mai bun sens al cuvantului! Va recomand ca in loc sa va pierdeti deocamdata timpul inutil pe aici, mai bine sa dati o tura pe la Cetatea Malaiesti, care nu este nici pe departe ca ce ar trebui sa fie Cetatea Deva, dar macar acolo ai ce vedea si mai ales ce auzi.
Poate la anul … poate peste cativa ani, dar nu acum.
Daca totusi insistati sa ajungeti acolo pentru panorama superba si selfie, dar mai putin inspre deloc pentru istorie, am sa va dau cateva informatii utile:
Program de vizitare:
Valabil în perioada 01 mai 2016 – 30 septembrie 2016: zilnic, între orele 09.00 – 21.00
Se poate urca pe jos, pe la Poarta I, sau cu telecabina.
Ultima telecabina urca la ora 20.30.
Ultima telecabina coboara la ora 20.50.
Ultima intrare pe Poarta I se face la ora 20.30.
Poarta I se închide la ora 21.00.
Tarife Telecabină:
– tarif adulti pentru o calatorie urcat sau coborat – 20 lei;
– tarif copii, elevi, studenţi, pensionari pentru o calatorie urcat sau coborat – 10 lei;
– persoanele cu handicap/veterani de razboi beneficiaza de gratuitate.
Vizitarea cetatii se face gratuit!
Localizare/cum ajung la cetate:
Au refacut zidurile exterioare, nu sunt insa sigur ca asa aratau, ca sa nu mai vorbim de tehnica zidirii; au refacut un drum de straja pe console, dar murder holes, adica gurile de tragere, imi par idiotic de mari facute, in mod normal ori sunt inguste, pentru arcasi, ori sunt trapezoidale spre interior, pentru puscasi; turnul ala arata ca scos din cutie, iar gura de aruncare a lichidelor arata jenant.
Slabuta refacerea, mai bine toaletau ruinele, puneau panouri samd decat refacerea asta cam fara de cap….
Am participat la ceva restaurari private prin Franta, cu bani tocati aici la Deva ridicai un castel de la 0. Sincer, la gradul de distrugere ce exista acolo nu aveai ce sa restaurezi! Da conservare si un pic de reconstruire asa intr-un colt pentru a da idee vizitatorilor de cum arata odata si drum de acces pana la Cetate! Ce sa zic, au sifonat bani la greu, vorbim de milioane de euro, fonduri si bani locali…
Se putea restaura ce era de restaurat si reconstrui cu tehici specifice ce era de reconstuit, am vazut numeroase exemple in sensul asta si pe la noi si pe dincolo, Cetatea Malaiesti e unul dintre ele, ca tot am pomenit’o in articolul asta si cel anterior! Dar, da … cu banii irositi si mai ales aia sifonati, acolo se puteau face enorm de multe, dar ce e acolo e bataie de joc de bani si oamenii care se duc pana acolo, pentru ca in afara de beton turnat in nestire n’ai ce sa vezi, n’ai ce sa vizitezi, n’ai cu ce amintire sa ramai in afara de priveliste, care btw, e opera lui Dumnezeu, oamenii nu au avut nicio contributie la asta. Sunt revoltat si dezgustat in egala masura si curios acum de ce or face laSarmizegetusa Ulpia Traiana, unde frica imi e ca nu cumva sa nu faca la fel, desi proiectul si machetele arata frumos.
In concluzie, Cetatea Deva a fost si este in continuare una dintre cele mai deosebite locatii din Romania, insa trist este ca vizita noastra s’a terminat cu un sentiment de dezamagire si iritare din cauza lipsei unor informatii clare si a absentei unor metode clasice de restaurare si protectie a fortificatiei.