Escrocheria cu Sistemul de Garanție-Returnare RetuRO

Cu separarea gunoiului pe aici prin  zona s’a obisnuit lumea de ani de zile, sau mai exact de cand pe aici s’au distribuit pe la case trei containere separate si s’a trecut la colectarea separata a gunoiului in doua etape separate, respectiv a celui menajer intr’o zi a saptamanii si a gunoiului reciclabil intr’o alta zi. A fost ceva deruta la inceput, insa destul de repede lumea s’a invatat cu treaba asta, mai ales dupa ce s’au trezit ca operatorul le lasa la poarta containerele cu gunoi neselectat sau scos anapoda, iar pe la blocuri vin amenzi. O vreme au mai aruncat pe ici-colo fraudulos gunoaiele, dar leac a venit de la camerele montate de primarie si amenzile care au inceput sa curga. Usor, usor, cu ceva coercitie necesara unora si buna vointa altora, lucrurile au fost din ce in ce mai bune, partea proasta fiind ca taxele la salubritate au tot crescut de cand cu colectarea selectiva si aparitia componentei de taxare a ambalajelor reciclabile, dar cum impozitele nu se puteau plati fara taxele alea, s’a rezolvat si problema asta si intr’un final lucrurile s’au asezat.

Teapa reciclarii ambalajelor cu garantie

Ieri am asistat la al treilea scandal la un supermarket, unde bietii oamenii veniti cu plasele de sticle si umiliti sa stea in soare la o coada cat toate zilele, ajunsi intr’un final la automat, au aflat ca acesta le refuza ambalajele, pe motiv ca nu corespund ca reciclabile din diverse motive, desi la case li s’au retinut acei bani. In paralel cu teapa asta de care incepe sa se prinda tot mai multi oameni odata ce se lovesc de ea, de la primaria din zona aflu de o notificare din partea operatorului de salubritate, care anunta ca se mareste taxa de gunoi si asa foarte mare, cu 30% in urma introducerii unei redevente, pe motiv ca gunoiul reciclabil nu mai ajunge la ei si din cauza asta inregistreaza pierderi operationale, acestia clamand investitiile in centre de reciclare, care acum incep sa nu isi mai aiba rostul. Ce a obtinut primarul a fost o amanare a introducerii redeventei pana dupa alegeri, pentru ca nu’i asa, anul asta avem alegeri. In concluzie, dupa alegeri, noi vom fi fraierii care vom plati de doua ori acest serviciu, respectiv o taxa la casele supermarketurilor si una la factura si asa mare a operatorului de salubritate si cu siguranta ca nu este singurul caz din tara!

Cine este responsabil de aceasta escrocherie?

Din start afacerea asta era una puturoasa si nu neaparat din pricina gunoaielor, ci din pricina faptului ca in „Hora Reciclarii” este implicata RetuRO, o firma, despre care nu se stie mare lucru, dar care se prezinta ca o:

„Compania înființată de către de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public și desemnată prin lege administrator al Sistemului de Garanție-Returnare. Compania a fost formată ca o societate administrată în sistem dualist, ce are la bază principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că, prin actul constitutiv, aceasta și-a asumat obligația de a reinvesti eventualul profit exclusiv în dezvoltarea sistemului.”

Partea cea mai interesanta este insa asta:

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. a fost înființată, conform legislației în vigoare, de către asociațiile reprezentative ale producătorilor de băuturi și ale comercianților pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare implementat în România. Ulterior, compania a adoptat în acționariat și statul român.

Cu alte cuvinte, din descrierea acestei companii pe actiuni, aflam ca avem de-a face cu un soi de cartel al reciclarii, format din „asociatii reprezentative ale producatorilor” la care ulterior statul roman a devenit actionar cu 20% din actiuni, desi in teorie cartelul asta al reciclarii se prezinta ca fiind o asociatie not-for-profit.

Nu toti producatorii sunt asociati la hora cartelului RetuRO

Desi s’au bagat bani masivi in media si influencerii sufletului sa predice extraordinarele beneficii ale acestui sistem, in realitate este o escrocherie de zile mari, deoarece nu toti producatorii din Romania fac parte din acest cartel, ca sa nu mai vorbim de producatorii straini care isi vand marfa prin supermarketurile din Romania!

Desi platesti bani, te alegi cu un voucher

O alta escrocherie pe care inca nu au bagat’o multi de seama este ca desi dai bani pe acea garantie, de ales te alegi cu un voucher si partea cea mai misto este ca acest voucher poate fi folosit doar si numai in acelasi magazin pentru o perioada limitata de timp!

Sunt obligat să folosesc voucherul primit în același magazin?

Da, voucherul poate fi folosit ca o reducere pentru următoarele cumpărături în același magazin unde ai efectuat returnarea. Ai însă și opțiunea de a-l schimba în numerar sau de a primi valoarea garanției prin transfer bancar.

Asadar, desi exista teoretic o varianta sa iti vezi banii aia inapoi, in realitate nu o sa ii mai vezi niciodata, singura varianta ramasa find acel voucher de reducere ce te obliga sa cumperi in acel magazin ce ai sau nu ai nevoie, desi poate ca banii aia iti prindeau bine sa iti platesti vreo factura sau orice altceva, sau pur si simplu sa cumperi ce vrei, de unde vrei!

UPDATE: In teorie, se zice ca daca te duci cu bonul la casa, unii comercianti iti returneaza banii, in practica insa legea e destul de ambigua in privinta asta. De asemenea o alta problema este ca nu cred ca multa lume stie de treaba asta, cum nu cred nici ca toti comerciantii sunt dispusi sa returneze din banii lor-taxa aia, urmand probabil sa ii recupereze la sfantul asteapta. Astept comentarii in sensul asta.

Economia circulara nu e ceva nou, e doar o masura comunista reesapata sub forma unei escrocherii a „Epocii de Aur” europeane

Am trait suficienti ani in comunism cat sa imi aduc aminte ce era aia economie circulara aplicata si promovata ca economia „Epocii de Aur”, in vremea in care tot romanul balea la ce vedea prin Nekerman, sau in rarele vizite in exteriorul tarii, unde economia de piata punea pe rafturi sute de produse alimentare diverse si frumos ambalate, haine si produse de ingrijire, produse electronice si electrocasnice, multe dintre ele find doar un vis frumos pentru romanul socialist care isi cosea sosetele, lipea papucii, peticea pantalonii, repara tot ce se putea repara si mergea cu sticle si borcane „de schimb” la magazin, ca altfel nu putea cumpara un produs similar. (…)

Au trecut 34 de ani de cand aceste amintiri au ramas treptat in urma noastra a celor care le’am trait, desi dupa 1989, saracia, unul dintre marile beneficii ale economiei circulare, si’a mai aratat coltii inca cel putin 15 ani in obiceiurile romanilor, pentru cei mai multi dintre noi economia circulara a comunismului find adaptata la tranzitie si inlocuita cu cea occidentala, romanii importand, reparand si refolosind tot ce aruncau bogatii Vestului, de la haine si papuci second hand, la televizoare si casetofoane, masini de spalat, frigidere, aragaze, mobila si automobile, multi dintre noi tragand de la gura ca sa aiba pentru prima oara in case un astfel de produs, pentru ca de cele noi, cei mai multi romani nu s’au putut atinge pana la creditul cu buletinul.

scriam in urma cu ceva vreme, sub titlul: Economia circulara din comunism, noua directie a „Epocii de Aur” europeane.

Concluzie

Desi aparent ar fi fost un lucru bun, in realitate nu asistam decat la inca o escrocherie de proportii, in care romanii sunt umiliti si jerpeliti de banii aia putini ce ii castiga, de un cartel de ONG’uri in parteneriat cu statul roman! Cine controleaza cati bani se incaseaza fraudulos pe ambalajele care nu se pot recicla? Cine controleaza si tine o evidenta a banilor pe care unii aleg sa nu ii mai recupereze, din pricina umilintei si bataii de joc de pe la asa zisele locurile de colectare? Cine raspunde de faptul ca romanii sunt dublu taxati respectiv jerpeliti, pe deoparte de societatile de salubritate, iar pe de alta parte de escrocii astia cu care partener este statul roman? Intrebarile sunt strict retorice.

UPDATE

28 de comentarii la „Escrocheria cu Sistemul de Garanție-Returnare RetuRO”

  1. De exemplu mergi la o crasma si comanzi o bere(2,3,5) iti incaseaza 50 de bani si toate sticlele raman la ei!doar nu le iei in plasa acasa…iarasi apa la mc donalds,kfc,etc,daca servesti in mall,gunoiul il pui frumos in tavita,sticlele goale pe platesti tu si le recicleaza altii.

    Răspunde
  2. Eu efectiv am renuntat sa le mai duc dupa ce mi-am dat seama ca pe langa viata ocupata ce o am cu tot felul de belele, fix sa stau sa ma uit pe fiecare sticla daca are simbolul ala minuscul nu mai am timp! E o bataie de joc, inca o taxa ascunsa si o mizerie marca partidul asta unic, care inghite toate cacaturile ot Bruxelles si ne jerpelesc pe toate partile, iar noi tot in somnul cel de moarte, cum suntem obisnuiti dealtfel.

    Răspunde
    • Din nefericire vor fi tot mai multi care vor face asta si o sa ne trezim cu gunoaie aruncate peste tot si mai ales pe langa punctele alea de reciclare, ca raspuns al oamenilor pentru bataia de joc si de data asta il voi gasi a fi unul justificat! Da, noi tot cu somnul cel de moarte.

      Răspunde
  3. A fost nevasta-mea cu niste PET-uri cu simbolul ala pe ele, cu jumatate s-a intors inapoi ca era „botite” si nu le citea aparatul! dash Bai, astia isi bat joc de noi in ultimul hal, pai cand le iau cu baxul, sta cineva sa desfaca baxul si sa le aleaga pe alea nebotite de la transport? Pe bune??? E teapa, tepelor la care dupa cum bine ai punctat se adauga taxa de salubritate care ne-a cocosat in ultimi ani, pentru 4 persoane am ajuns sa platim in jur de 600 de lei/an! shock

    Răspunde
    • Ieri asta era unul din motivele de scandal la supermarket, o biata femeie le bagase intr’o plasa sa incapa cat de multe si probabil ca asa ajunsesera si ceva mai botite. Intre timp la coada formata incepuse o reala operatiune de verificare a PET’urilor din plasa, unii alegand sa se intoarca cu ele acasa decat sa piarda timpul la coada aia, sau probabil sa le arunce pe unde nimereau de dracii ce ii aveau pe buna dreptate!

      Legat de taxa de salubritate, daca stau sa ma gandesc cat o fi la 4 persoane, cred ca la noi e mai mult de 600 de lei/an, sau pe acolo, ca la ultima strigare era 130 de lei/persoana, anul asta nu m’am mai uitat pe chitanta, am platit la gramada cu impozitele pe proprietati, care la randul lor au sarit si binisor.

      Răspunde
  4. Primul contact cu hora reciclarii, prima teapa: 90% din ambalajele colectate in ultima luna nu aveau simbolul ala pe ele, desi peste tot de unde le-am cumparat, mi-au retinut acea garantie! Cine imi da mie acum banii aia inapoi? Aud?

    Răspunde
  5. Decât să stau la coadă că prostul (că sistemul de la Selgros pe care eu îl numesc generic „scan and scan CA prostu”) mai bine fac ceva pe 50 de bani. Oricum, la cât mă fură statul român în fiecare lună, 50 de bani e fix nimic.

    Răspunde
  6. În Germania erau 50 de cenți, adică de 5 ori mai mult, și asta acu vrei doi ani când am locuit acolo.

    Puteai să reciclezi doze și peturi la orice market și-ți dădeau un voucher pe care îl puteai folosi la cumpărărturi acolo unde reciclai.

    Răspunde
    • Sunt de acord ca suma aia e mult mai decenta, dar nu sunt de acord cu voucherul si obligatia de a face cumparaturile de acolo de unde reciclezi! Nu e corect sa imi iei banii si ulterior sa imi impui cum sa ii cheltuiesc si unde!

      Răspunde
  7. Dar știi ca cei care dețin aparate din alea pentru reciclabile sunt obligați să îți dea banii pe bon în cazul în care nu vrei să cumperi nimic, nu? Eu de fiecare dată când am mers la Mega-ul de lângă mine, am cerut să îmi dea banii… nu am pățit încă să zică nu! Cam la aceeași sumă mă învârt și eu săptămânal!

    Răspunde
    • Depinde de la comerciant la comerciant, legea e ambigura si vorbeste de recuperarea banilor printr’un cont, in concluzie, fiecare face cam cum il taie capul. Nu am incercat sa cer inca banii de pe unde imi fac cumparaturile, dar voi incerca data viitoare.

      Răspunde
      • Chiar te rog să încerci… eu nu am întâmpinat probleme la Mega Image si nici nu au menționat de cont. Nu știu cum sunt alți comercianți. La Mega au scanat bonul și mi-au restituit suma.

        Răspunde
          • Cum ziceam mai sus, faza cu banii e destul de ambigua, dar am sa incerc sa ii recuperez cand se mai aduna o suma mai mare si o sa vedem daca toti sunt dispusi sa dea banii aia inapoi.
            „… unde se duc banii ne-restituiți?” – asta e si una din intrebarile mele fundamentale! hi

  8. Eu am luat chestia asta strict ca o noua taxa si atat. Nu am reciclat niciodata si nici n-am de gand sa fac asta vreodata.

    Răspunde
  9. Putem riposta. 😉
    Nu mai cumparam produse cu acea eticheta iar producatorii ceilalti (care nu au adoptat eticheta) ar putea lasa din pret, luand in considerare ca le facem un favor.

    Răspunde
  10. Eu nu am timp de vrajala asta a lor, platesc salubritate, selectez gunoiul, de ce trebuie sa mai platesc incao taxa pentru ca sa ma duc tot eu cu ambalajele si sa stau la cozi pentru a fi umilit pe banii mei? E o batjocura totala, fara nicio treaba cu ecologia si nimic, doar un mod din care unii fac milioane de euro, fara sa faca nimic!

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura