Adio si am sa va las cu bine …

Zilele mele pe aceste meleaguri sunt numarate, mult nu voi mai zabovi pe si nici nu voi mai pierde timp inutil in tara asta de rahat, in care am ajuns sa ma sufoc si sa urasc oamenii cu mentalitatea de lemn pe care o gasesti la tot pasul. Considerentele pentru care imi doresc sa imi incerc soarta pe alte meleaguri nu sunt de natura financiara, pentru ca nici aici nu ma pot plange ca as muri de foame si nu asta m’a impins la luarea acestei decizii ci ceia ce am scris mai sus. Inca mai ard ceva vreme gazul pe aici pentru ca inainte de a pleca (avand in vedere faptul ca imi doresc o plecare definitiva si fara intoarcere decat cel mult in vreo vacanta) sunt datorate faptului ca inainte de a pleca, mai am niste lucruri de pus in ordine, ca sa nu imi fie nici piedica si nici bataie de cap dupa ce voi face acest pas, pentru ca nu imi doresc sa las nimic neterminat nici aici si nici sa construiesc ceva pe ruine acolo unde voi pleca. Destinatia nu este inca una certa, dar se contureaza incetul cu incetul. Nu ma astept la caini cu covrigi in coada si nici la cai verzi pe pereti, nu cred nici in miraje si nici in povesti de adormit copii mici, dar daca voi reusi cat sa ma descurc pentru a imi permite un acoperis deasupra capului si mancarea cea de toate zilele, voi fi un om mai mult decat fericit. Tot ce imi doresc este, asa cum am spus, sa scap doar de tara asta si ornitorincii ce o locuiesc din nefericire.

Promit solemn, ca nu imi va fi dor!

Un comentariu la „Adio si am sa va las cu bine …”

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura