… cei mai deosebiti oameni ii gasesti acolo unde NU ii cauti si mai ales unde te astepti mai putin … la fel cum am invatat ca … cei pe care ii crezi tu deosebiti … in timp ai tot mai multe confirmari ca doar in imaginatia ta bogata erau asa … pentru ca tu iti doreai si cumva iti impuneai sa ii vezi asa! Am cunoscut oameni deosebit de inteligentii, ascunsi sub negura paturilor sociale de jos … la fel cum am cunoscut oameni cu suflet mare … dincolo de negura ochilor mei. Am avut nu odata confirmarea ca dincolo de cinismul crunt si mizer al judecatii conform careia „cei ce nu au un ban in buzunar, put a prostii”, se ascund minti liminate, care daca au preferat sa faca altceva in loc sa alerge ca bezmeticii, rispind si nu traind nimic din viata lor, au refuzat sa isi vanda sufletul pentru un pumn de arginiti, alegand sa si il pastreze pur in ei, chiar daca de multe ori, mergeau sa isi cumpere paine cu restul pe care altii „ce nu put a prosti”, il lasa cu aroganta ce le’o da niste mizerii de banii, pe la casele din supermarketuri!
Am invatat ca atunci cand vrei sa vezi un om frumos, trebuie sa te uiti in jos si niciodata in sus … ca cei de sus … au o frumusete artificiala vanduta cu zambete Kodak, cum artificiala le este si viata ce in risipa „o traiesc”!
Imi sunt dragi oamenii cu suflet in ei … desi inconjurat de carcase goale in loc de oameni, gauri in loc de femei, pule in loc de barbati … totusi reusesti ca din toata mizeria ce te inconjoara sa mai culegi un diamant de suflet … pe care daca l’ai gasit, il pastrezi langa tine pentru totdeauana!
Acum cand nu imi mai doresc NIMIC, parca am mai mult ca niciodata, TOT!
Ai reusit de multe ori in trecut sa ma lasi fara cuvinte, se pare ca niciodata nu te vei opri sa o faci!
Sunt multe scrise in spatele cuvintelor, ochii mei le vad, cred ca nu numai ai mei.
Te imbratisez.
Ramona.