O istorie a Craciunului si a lui Mos Craciun am scris’o aici, azi voi scrie despre fratele lui proletar, care in vremurile Epocii de Aur purta numele de Mos Gerila si venea la copii in seara de Revelion, pentru ca in vremurile alea, oficial nu exista sarbatoarea de Craciun, motiv pentru care nu se dadeau nici zile libere.
In comparatiei cu istoria lunga a Craciunului, despre acest Mos Gerila nu sunt foarte multe de povestit in afara de faptul ca originile sale par a fi rusesti dintr’o perioada precrestina, purtand numele de Ded Moroz inainte sa fie reinviat din negurile timpului de catre sovietici pentru ii inlocui pe Mosul crestin Nicolae si Mosul occidental Craciun.
In Romania intra in istorie pentru prima oara pe coperta revistei 
proletare „Natiunea” pe data de 25 decembrie 1947 cand in locul unui mos gras si batran este infatisat ca un tanar voinic si atletic care pare a lasa in urma sa batranele traditii zambitor si fericit fiind ca de acum se poate dedica muncii in uzina, pentru cincinalul ce va sa vina.
In perioada comunista, noi copii eram cumva mai castigati prin inventarea acestui Mos Gerila
Pentru ca in ciuda presiunilor de sus, atat Mos Nicolae cat si Mos Craciun erau sarbatoriti acasa neoficial, iar Mos Gerila in general venea pe la gradinita. De adus aminte mi’l aduc ca pe un Mos sinistru, nu stiu de unde mama naibii faceau rost de personajele ce il imbracau si costumele in care era imbracat dar in locul unui Mos zambitor cu era Mos Nicolae, asta era sinistru de’a binelea, dar il ignoram usor dupa ce primeam o punguta cu daruri ce astazi ar parea ridicole, dar de care eu ma bucuram cu tot sufletul mai ales daca gaseam in punguta aia si 1-2 portocale pe langa manusile, fularul care erau printre darutile clasice.
Cum petreceau romanii sarbatorile de iarna in comunism
Doar cei care au trait acele vremuri stiu mai bine, de exemplu nelipsite fiind pentru multi din meniul de sarbatori sarmalele din salam, salamul de biscuiti, ouale umplute cu pateu iar pentru cei ceva mai norocosi ceva friptura la cuptor. In rest in perioada asta intrau in functie la capacitate maxima asa zisul PR … adica Pilele si Relatiile cu ajutorul carora fiecare incerca sa isi procure cate ceva mai mult sau mai putin legal (cum ar fi tuica sau vinul de tara), mai mult sau mai putin usor de gasit pe piata, cum ar fi … cam orice ca in vremea aia pana si un pachet de unt era o mare realizare, ca sa nu mai zic de un kilogram de portocale pentru care stateai cu noaptea in cap la niste cozi interminabile.
Noi copii mergeam si in vremea aia cu colinda, chiar si pe la cadrele de partid, obiceiurile se tineau chiar daca nu erau acceptate la modul oficial si parca erau mai autentice decat astazi, probabil tocmai pentru ca erau interzise iar oamenii incercau sa se pastreze cat de bine puteau.
Revelionul era momentul culminant pentru adultii care in cea mai mare 
parte se strangeau acasa pe la careva, distractia principala fiind programul TV special de revelion, singurul din an in care puteau sa se bucure de cateva ore bune de emisiuni de divertisment TV.
Cu bune, cu rele, romanii parca se bucurau mai mult si mai frumos atunci, de vina sa fie lipsurile si necazurile care ii apropiau atunci pe oameni intr’o solidaritate de care nu facea nimeni caz.
Despre Mos Gerila nu am mai auzit nimic din decembrie 1989 cand locul lui a fost (re)luat in mod oficial de occidentalul Mos Craciun, dar la cum se arata vremurile, probabil ca vom (re)auzi in curand, „Sarbatori fericite” find deja impuse la nivel oficial prin Uniunea (Socialist) Euroepana in loc de „Craciun Fericit”.
Sa nu uitam petardele din miniu de plumb, oxid de aluminiu , bile de rulment si banda izoliera, inlocuite azi de petarde si alte”boambe”. Si vinul natural de buturuga, zaibar cum s-ar zice….
PS Sper ca n-a uitat nevasta vinul afara ca ma supar….
Ce povestesti tu e hardcore … in mare parte ne multumeam cu artificiile alea mici de le tineai in mana si le uscai inainte sa le dai foc pe soba … ca oricum stricai o cutie de chibrituri inainte sa aprinzi macar una din ele.
Hai boss, las-o de nostalgie…e mai bine acu,ai di tati, nu intereseaza pe nimeni de unde…e bine.
Crăciun fericit si sănătate!
„Amintirile raman si nu sunt neaparat nostalgice …. ” scriam prin alte parti, poate doar notite adresate celor care habar nu au cand nu erau nici de unele, dar poate totusi mult mai multa bucurie pentru ca oamenii erau mai umani si stiau sa se bucure sau multumeasca si cu mult mai putin, atata tot.
Craciun cu bine si Doamne ajuta!
Imi aduc aminte ca Mosul asta urat venea la gradinita si aducea niste pungi de hartie de aia maro, cu cadouri standard la toata lumea, manusi si fes plus niste bomboane de pom tari de zahar, dupa ce tineam serbarea. Cu toate astea, noi ne bucuram nevoie mare, nu prea stiam sa facem diferente atunci si nici nu conta foarte mult pentru noi, desi acasa sarbatoream Nasterea Domnului, mama si bunica find profund crestine, in dimineata zilei de Craciun mergand cu ele la biserica. Am pastrat cumva obiceiul asta si acum, desi decand cu pandemia ultimilor 3 ani nu am mai ajuns dimineata la biserica, am sarbatorit totusi acasa, in ultima saptamana de post primind si preotul sa ne sfinteasca si binecuvanteze casa.
Sa fi sanatos si sa ti sarbatorile asa cum simti ca iti este tie bine! Doamne ajuta!
Eu sunt norocos ca nu am prins vremurile alea, dar mi-a povestit sora mea mai mare de Mos Gerila care venea la intreprinderea unde lucra tata si le aducea cadouri de la sindicat. Nu stiu cat de bine sau rau a fost, dar probabil ca atunci oamenii se bucurau mai mult de lucrurile simple decat de destrabalarea care o vedem azi de sarbatori.
Se bucurau de ce aveau pentru ca nu era mare lucru dupa standardele de azi, dar stiau sa pretuiasca si sa se bucure de orixe. Cam asta cred ca era diferenta dintre vremurile de atunci si ce traim azi cand am trecut de la penurie de orice, la excese de orice.
Știu că-i vechi, știu că mulți îl cunoașteți, dar îl postez aici pentru cei mai tineri .. eterna Românie, cu ale ei minuni :
Cele 7 minuni ale comunismului:
1. Toata lumea avea de lucru.
2. Desi toata lumea avea de lucru, nimeni nu muncea.
3. Desi nimeni nu muncea, planul se facea peste 100%.
4. Desi planul se facea peste 100%, nu puteai cumpara nimic.
5. Desi nu gaseai nimic de cumparat, toata lumea avea de toate.
6. Desi toata lumea avea de toate, toti furau.
7. Desi toti furau, niciodata nu lipsea nimic
Erau alte vremuri , vremuri frumoase pe atunci
Nu stiu cat de frumoase, ca greutati si lipsuri erau multe, eu unul nu simt vreo nostalgie, dar poate ca erau cumva mai linistite, fiecare intr’un fel stindu’si locul, reusind cumva sa gaseasca timp si pentru a vedea si micile bucurii ale vietii.
Faza e ca petreceriile erau petreceri , acum au petrecut multi pe telefoane
Nici in primi ani de dupa comunism, nu a fost atat de rau …