Bolojan lovește crâncen în veniturile din rețele sociale, tranzacțiile crypto, câștigurile din capital și dobânzi bancare

Bolajan anunță creșterea impozitelor pe crypto, pe banii proveniți din YouTube, TikTok sau rețelele sociale. De asemenea, taxarea câștigurilor din capital, eliminarea anumitor optimizări fiscale sau creșterea impozitului pe dobânzi la depozitele cumulate în sectorul bancar de peste 100.000 euro, se află printre altele în pachetul doi de măsuri anunțat de Bolojan.

Pachetul de măsuri anunțate de Bolojan

1. Pe lângă IMCA în vigoare – care rămâne nemodificat, se instituie IMCA generalizat 0,5% din CA la toate companiile plătitoare de impozit pe profit (se plătește diferența 0,5% din CA minus impozitul pe profit) (propunerea PNL in grupul de la Cotroceni a fost de IMCA 1% pentru companiile plătitoare impozitului pe profit, altele decât cele supuse IMCA actual).

2. Taxarea câștigurilor din capital (vânzarea produselor de investiții – fonduri de investiții, acțiuni etc) cu un impozit de 10%, în cazul în care instrumentul financiar este deținut mai mult de un an și 16%, în cazul în care instrumentul financiar este deținut mai puțin de un an. (de la 1% si 3% in prezent). Stopaj la sursă.

3. Eliminarea optimizărilor fiscale realizate prin erodarea bazei impozabile realizate de companii. Companii cu CA mai mare de 1 milion de euro. Nedeductibilitatea cheltuielilor cu servicii de consultanță, management si administrative externe prestate de persoane nerezidente si intragrup transfrontaliere in Romania. Acest tip de cheltuieli, fiind deductibile, diminuează baza impozabila aferenta profitului brut si, pe cale de consecință, impozitul pe profit se aplica la o baza mai mica. Măsura are drept scop, dincolo de descurajarea acestei practici si direcționarea acestor activități către piața interna, cu efect asupra creșterii activității economice interne. (! Există pe această temă PL-x nr 820/2023 propusă de senatori PNL si PSD adoptat de Senat si care se află în procedura de avizare la Comisiile Permanente ale CDEP)

4. Impozitare crypto (portofele electronice): 5% din fiecare tranzacție, prin stopaj la sursa la operatorul de plăți interne – bănci ( acum exista art 114 Cod Fiscal care stabilește 10% impozit asupra câștigului din transferul de monedă virtuală = diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei / tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei) – prin această măsură descurajam tranzacțiile prin portofele electronice

5. Impozitare venituri obținute din rețele sociale (youtube, instagram, fb, tik-tok etc.) cu 5% prin stopaj la sursă de către operatorul de plăți al oricărui transfer către si dinspre aceste rețele făcute de un client/beneficiar.

6. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate în sectorul bancar de peste 100.000 euro (sunt 86.000 români bogați care au depozite de peste 100.000 euro). La cele sub 100.000 euro impozitul rămâne 10%. Stopaj la sursă, realizat de către bănci.

7. Impozitare tranzacții jocuri de noroc, pariuri si jocuri online. 5% din orice tranzacție către un operator de jocuri de noroc, pariuri sau site-uri/aplicații de jocuri online. Reținerea se face de către operatorul de plăti, prin stopaj la sursă. Operator de plăți înseamnă sistemul bancar sau alți procesatori de plăți autorizați (Netopia sau PayU). Toate tranzacțiile de la punctele 2,3,4, se fac online, prin bănci. Banca reține aceste taxe și le virează la bugetul de stat. Exemplu: numai la jocuri de noroc, s-au făcut peste 84 milioane de tranzacții in 2023, toate cu cardul, reprezentând 17% din total plăti cu cardul.

Nu e ușor, dar e Nicușor!