O analiza in acest sens a facut pentru zf.ro de profesorul Cristian Socol in 2017.
Raman valabile argumentele sale si in 2018?
Sa vedem.
Iata in sinteza ce spunea Socol anul trecut:
„Supraîncălzirea economiei şi creşterea exclusiv pe consum, intrarea economiei româneşti în criză din două în două luni în ultimii 5 ani, comparaţia cu insolvenţa economiei greceşti şi preocuparea privind deficitele bugetare excesive sunt doar câteva din temele de dezbatere aruncate în media de diverse interese politice mai mult sau mai puţin bine intenţionate.
Deunăzi aflarăm că avem o creştere economică de 6% prea mare/ pe consum, mai ieri ni se explica că deficitul bugetar este excesiv şi că România se confruntă cu o creştere a datoriei publice pusă în seama generaţiilor viitoare ş.a.m.d
1. Creşterea economică este bazată exclusiv pe consum. Economia se supraîncălzeşte. Parţial Fals.
Spun parţial pentru că motoarele consum şi investiţii trebuie echilibrate în anii următori prin creşterea absorbţiei de fonduri europene şi investiţii publice/private interne, dar să afirmăm acum că avem o creştere economică nesustenabilă / care supraîncălzeşte este o legendă. Referenţialul (pragul de sustenabilitate) aici este legat de rata de creştere a PIB ului potenţial şi implicit output gap ul. Or… când economia românească de-abia a ieşit anul trecut(2016) din output gap recesionist nu putem vorbi despre supraîncălzire.
2. România are un model aparte în UE, creşterea este nesustenabilă. România creşte prea mult pe consum faţă de celelalte ţări europene, suntem diferiţi. Fals.
România este sub media UE28 în ceea ce priveşte ponderea consumului în PIB. O privire aruncată în Programele de Convergenţă / Stabilitate ale ţărilor UE ne relevă contribuţia factorilor de creştere economică (după metoda cheltuielilor) – cea mai mare parte vine din consum. Deci nu facem nicio notă aparte.
3. Sustenabilitatea creşterii economice se judecă doar după contribuţia consumului final vs investiţii (formarea brută de capital). Fals.
Manualele basic în macroeconomie prezintă trei metode de estimare a PIB ului unei ţări: metoda valorii adăugate (cum se formează PIB – din industrie, agricultură, construcţii, servicii şi impozite indirecte nete), metoda cheltuielilor (consum final, formarea brută de capital – investiţii şi exportul net) şi metoda veniturilor (cum se distribuie PIB ul format spre muncă, capital şi taxe nete adică taxe pe producţie şi importuri minus subvenţii). Pentru a judeca sustenabilitatea creşterii economice trebuie să vedem categoriile de resurse – cum se formează PIB ul României. Da, aici vedem o contribuţie importantă a industriei şi serviciilor cu o pondere ridicată a produselor medium si high tech şi cu un aport crescător al industriei IT@C, care a depăşit contribuţia agriculturii în PIB,
Cred că ne-am putea da seama de sustenabilitatea creşterii economice şi conştientizând că România, cu acelaşi număr de salariaţi ca în 2008 produce în 2017 un PIB nominal cu 328 de miliarde lei mai mare (cu 71 miliarde euro mai mult) adică o creştere nominală de 64% în 2017 faţă de 2008.
5. Creşterea economică din România nu este sustenabilă. Distribuirea creşterii economice nu se face echitabil între muncă şi capital, aşa cum este în ţările dezvoltate. Adevărat.
În România, la un euro produs în economie, 34% merge către remunerarea lucrătorilor, 56% către capital şi restul taxe pe producţie şi importuri minus subvenţii. În ţările dezvoltate distribuirea între muncă şi capital este simetrică.
6. Creşterea economică este nesustenabilă pentru că nu se vede în creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor. Nu se vede în buzunarele românilor. Fals.
Puterea de cumpărare a câştigului salarial este de 12,6% comparabilă cu anii 2015 şi 2016 si mult peste media anilor anteriori acestora.
Puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 14.6% în perioada august 2017 – august 2016.”
Sunt sau nu adevarate asertiunile sale?
In mare parte aceste asertiuni au ramas valabile si in 2018…aceeasi doomsteri…aceleasi apocalipse care nu se confirma, nu se intampla…nici macar acolo cat sa miste apa dintr-un pahar!
Economia Romaniei nu are cum sa fie un caz aparte fata de Europa, ca doar nu suntem o insula aparte.
Macroeconomic stam foarte bine fata de 2007, adica intrarea in UE, dar mai sunt multe de facut.
Avem patru puncte slabe:
- lipsa unui program clar de investitii masive in comunicatii terestre, scoli, spitale; vina noastra, trebuie sa accesam masiv fondurile europene si sa facem deficit sustenabil, ca sa putem elimina decalejele ce ne separa de Occident
- posibilitatea limitata de a interveni ptr a restabili echitatea la impartirea rezultatelor economice intre munca si capital – se poate rezolva usor si transparent, dar lipseste vionta politica de impozita capitalul , in special cel strain.
- nesustenabilitatea pe termen lung a bugetului pensiilor si asigurarilor sociale – asta e problema mondiala!
- coruptia si eliminarea ei.
Un alt punct sensibil, dar mai putin legat de economie, este Reintregirea Romaniei. Este obiectivul nostru nr. 1, as zice, avem nevoie ca tara de recuperarea teritoriile pierdute, ele ne sunt vitale mai ales pe termen lung!
Una peste alta, domnul profesor Socol nu a gresit, dar depinde in 2019 cat de aproape vom tine de restul economiilor europene si depinde strict de noi sa nu mai repetam enormitatile comise intre 2008-2012.
Rezerve de creștere a veniturilor sunt , rezervă de creștere economică și mai și .. fără autostrăzi, distribuție de secolul 19 a plusvalorii, redevențe de rahat, 4 milioane de transfugi economici, învățământ subfinantat, investiții în străinătate spre zero, politicieni idioți , interziși in Schengen.. și cu toate astea economia crește .. dacă o parte din neajunsurile enumerate se îndreaptă, o să fie nasol .. pentru alții
..
Radule…cu teritoriile nu stiu ce sa zic. Poate cadrilaterul ca au pus deja bulgarii oaresce pe.picioare pe acolo. De Moldova nu stiu ce sa zic, parca n-aș mai mari minoritate rusilor…destul ca vor maghiarii si luna si farul si pe Dan Spataru…Si, oricum, saraci avem cacalau…cam toti moldovenii care au vrut cetatenie, au primit..
Atat cat am apucat eu sa umblu prin Bulgaria, Cadrilaterul mi s’a parut cam cel mai putin dezvoltat … parca e un soi, de „cine stie”
In ce priveste Moldova de peste Prut, am si eu ca Marean cam aceleasi rezerve, mai ales ca acolo sunt mai mult rusofoni decat romani ca au avut rusii grija sa extermine incet si sigur cam tot ce era romanesc, plus ca sincer, ar fi o problema economica serioasa.
Fratiorii mei, ce e mai importanta la romanas? Papica…va spun eu, e obsesie nationala! Vb aia, mancarea si bautura sunt de baza, restul…Moldova este un bazin agricol imens…nu i-as lua pentru industrie ca oricum nu au, dar agricol vorbind avem nevoie de aceste teritorii…rusofoni veritabili sunt putini, romanii s-ar reromaniza rapid, mai nasol ar fi cu gagauzii, ca au protectie turceasca…plus ca fondurile europene, atentie!!!, se dau in functie si de teritoriu si populatie…
Un alt aspect, deloc de neglijat pentru defosilizarea economiei, este potentialul hidroenergetic , eolian si solar al Moldovei, in prezent aproape neutilizat.
Avantajele ar fi maricele si cred ca financiar nu ar fi asa de costisitor pe cat pare…plus ca rusii deja prezenti in economia noastra si a lor nu prea i-ar deranja asa de mult sa fie in UE…doar sunt destule paradisuri fiscale gata sa ajute.
Ucrainenii nu cred ca ar face nasoale…Rusia e pionul nr. 1…si obstacolul principal…daca Rusia ar percepe reunificarea ca fiind in avantajul ei si cu ceva garantii ca nicio baza NATO nu va trece Prutul nu cred ca se vor mai opune asa hotarat…pana la urma politica lor expansionista se va opri, ca nu mai suntem in epoca URSS…si atunci noi an=m avea o deschidere fantastica spre RUsia daca am fi deja reuniti…ganditi-va ce piata ar fi Rusia pentru Romania unita…ar exista legaturi gata facute…tb sa lasam prostiile si sa fim pragmatici…Rusia e aici..ailalti cam departe…ar fi in interesul nostru nu sa fim dusmani ci in relatii ok cu Rusia
Hai ca mi-a placut, spre deosebire de alti care citesc doar titlul am retinut ca trebuie sa fim in „relatii ok cu Rusia” si „Moldova este un bazin agricol imens”
Ce n-ai inteles Stimabile, in Moldova bate vantul, avem nevoie de vant, altfel suntem pe kkt si inca n-a venit iarna
Pai nu ziceam eu ca pana ai de unde, si unde, baga o lopata de carbune, nu te rogi de nimeni?!
Inteleg eu hipsterismul asta cu energia verde, da’ eu is mai old school asa cand vine vorba de ce’i in mana, nu’i minciuna. 
Zici tu da eolianu a facut treaba acum doua zile si a redus hidro la jumate, la mine e soare de 2 zile si ma incalzesc electric 80-90%, se aduna, putin cate putin, nu trebuie neglijat nimic.
Da asta nu conteaza, ideea e ca ne ocupam cu rahaturi, politic vorbind, avem un presedinte patriot, guvernul e plin de initiative, planuri de viitor si in fiecare clipa importam 1000 MW putere activa, o sa fim sustenabili din p@la daca ne bazam pe importul de energie