In aceste zile se desfasoara „Fest(in) Pe Bulevard”, primul festival de teatru organizat de Teatrul Nottara Bucuresti.
Nu am ratat ocazia de a participa la acest festival, participand ca spectator la una din premierele puse in scena de Teatrul Nottara, „Mobila si durere”, semnata Teodor Mazilu, avandu’i ca si cap de afis pe maestrul Ioan Besoiu si Gelu Nitu, alaturi de o parte a talentatei trupe a teatrului Notarra, Dani Popescu (Gore), Şerban Gomoi (Urechiatu), Ada Navrot (Lizica), Ioana Calotă (Melania), Mircea Teodorescu şi Ştefan Bahnaru (Chelneri). La ţambal: Costel Istate.
Autorul textului, Teodor Mazilu, spunea despre Mobilă şi durere: „Cred că titlul piesei are valoarea unui diagnostic; el s-ar putea traduce într-un limbaj mai ştiinţific şi mai medical cu «suferinţele bunăstării». Căci bunăstarea excesivă şi, mai ales cea obţinută fără muncă, degradează, traumatizează, urâţeşte, poceşte individul, îl împiedică să desluşească farmecul real al vieţii şi-l obligă să chiţcăie şobolăneşte în faţa a tot felul de fleacuri colorate. Sunt de acord cu regele Lear care susţine că omul nu e numai suma unor necesităţi legitime, omul n-are nevoie numai de o casă unde să nu sufle crivăţul, ci şi frumoasă; femeia n-are nevoie numai de o rochie care să-i acopere trupul, ci şi de o bijuterie de argint care s-o înnobileze. Dacă regele Lear are perfectă dreptate, are însă dreptate şi poporul când susţine că «ce e prea mult strică»… De boala acaparării fără noimă suferă personajele din comedia mea Mobilă şi durere”.
„Sper ca acest spectacol să scoată la lumină adevărurile profunde pe care Teodor Mazilu le spune în această piesă. Mobilă şi durere este ultimul mare text pe care l-a scris înainte de a muri şi pot să-l consider, şi datorită acestui lucru, ca fiind un text-testament. Fiind singura comedie scrisă de Teodor Mazilu în care se moare la final, eu am citit-o, întotdeauna, ca pe o mare tragicomedie. În lumina întâmplărilor din ţara noastră, începe să mi se pară un text aproape apocaliptic. Pe vremea când a fost scris, puteam să ne separăm în două şi să spunem că personajele care evoluează în el, nu suntem noi, sunt ceilalţi, dar astăzi graniţa aceasta mi se pare că a dispărut. E un text în care, la final, câinele Adolf pe care Lizica tot speră să-l înveţe limba franceză, apare vorbind franţuzeşte şi ne transmite următorul mesaj: Floarea trebuie să rămână floare, câinele trebuie să rămână câine şi omul trebuie să rămână om (…). Este un text foarte dens, care forjează extrem de adânc şi care poate fi privit în foarte multe feluri“, spune regizorul Alice Barb.
Pentru mine sa vad o asemenea piesa cu asa nume mari ale teatrului romanesc a fost una dintre cele mai mari bucurii. Jocul actorilor a fost mai mult decat impecabil, atmosfera de mare sarbatoare culturala … aerul altfel fata de cel care il respir zi de zi intr’o societate unde gasesti cultura daca stii unde sa o cauti.
Am reusit sa surpind cateva imagini de la acest spectacol, care sa incerce sa va aduca ceva din ceia ce am trait eu aseara pentru aproape 3 ore. Imi cer scuze pentru calitatea slaba a imaginilor … am filmat cu un mic aparat de fotografiat cu care am incercat sa deranjez cat mai mult posibil pe restul spectatorilor, n’Joy …
Festivalul se desfasoara pana sambata 19.10.2013, in fiecare zi de la ora 18.30 avand loc o premiera. Costul unui bilet la premiera este de 47 lei si ar fi bine sa va faceti rezervari din timp deoarece spectacolele se desfasoara cu casa inchisa, capacitatea celor doua salii nefiind una foarte mare.
Adresa:
Teatrul Nottara
B-dul Magheru 20, 70158, sector 1, Bucureşti
TELEFON AGENTIA DE BILETE: 021.317.41.01
zilnic între orele: 10 – 20