Am avut ieri o discutie deschisa cu cativa prieteni in garajul unde ne intalnim din cand in cand sa ne bem zilele, unul dintre ei confesandu’se ca a inceput sa se confrunte cu problemele clasice ale adolescentei copilului sau, probleme ce pana mai ieri nu erau unele luate in tragic ci considerate ca unele banale, rezolvarea lor venind din partea parintelui care trebuia sa jongleze intre rolul de gardian si cel de coordonator, sprijinindu’l in felul asta pe micul purtator de cosuri sa gestioneze dilemele caracteristice varstei si provocarilor ei.
Find my kids, cat de morale sunt genul asta de aplicatii?
Din vorba in vorba am ajuns la aplicatia Find my kids, o aplicatie disponibila gratuit in magazinele de aplicatii ale telefoanelor mobile, cu ajutorul caruia parintii isi pot supraveghea copii pana la nivelul la care nu doar ca afla in timp real pe unde umbla odraslele, ci pot sa si asculte in timp real precum si sa monitorizeze intregul continut al telefonului. Doi dintre cei prezenti la bauta din garaj aveau aplicatia aia instalata pe telefon, unul recunoscand ca o foloseste inclusiv sa isi monitorizeze muierea, lucru ce nu stiu cat de legal este, dar e fix problema lui. Daca restul care nu foloseau aplicatia s’au aratat rezervati in a se da cu parerea, eu unul mi’am exprimat’o destul de franc impotriva, pentru ca din punctul meu de vedere, aplicatiile astea, desi in aparenta au un scop nobil, in realitate nu fac decat sa sadeasca neincredere intre tine si copilul tau, nu mai zic de partenerul de viata!
De ce pentru mine aceste aplicatii sunt imorale si consider ca fac mai mult rau decat bine
Odata ce ai instalat o asemenea aplicatie arunci la gunoi orice respect ai avut pana atunci pentru intimitate si incredere ce ar trebui sa o construiesti cu copilul tau! Practic, din secunda in care aceasta aplicatie este instalata nimeni nu mai are incredere in nimeni, cel mic se va simti mereu urmarit si fara dreptul minim la intimitate urmand sa caute si sa gaseasca cai sa te pacaleasca cu tot cu aplicatie, iar tu in timp o sa devi din ce in ce mai paranoic, iar in felul asta se duce dracului orice normalitate din ceea ce ar trebui sa fie o relatie deschisa si bazata pe incredere intre tine si copilul tau! Multi probabil ca in favoarea acestei aplicatii ar motiva vremurile pe care le traim acum, asa cum au incercat si prietenii mei, insa asta e o teza falsa, vremurile pe care le traim acum fiind unele dintre cele mai linistite si pacifiste vremuri, iar cei care au copilarit prin anii ’80-’90 stiu despre ce vorbesc!
Nu bai fratilor, din punctul meu de vedere nu justifica nimic lenea parintelui de a construi o relatie cu copilul lui, o relatie bazate pe incredere si respect reciproc, in care parintele sa joace atat rol de gardian protector cat si indrumator, lasand deoparte alte preocupari egoiste si lucrand la asta, chiar daca de cele mai multe ori e greu si foarte greu, iar pe constructia de pana atunci si odata cu adolescenta unui copil vine perioada aia in care trebuie sa iei putin haturile in mana si sa ii trasezi niste principii de viata ce ii vor prinde bine toata viata lui de atunci inainte, aplicatiile de genul asta facand mai mult rau decat bine, iar eu nu as apela niciodata la ele pentru ca in secunda in care as simti nevoia lor, e clar ca ceva in viata mea nu e ok!
Asta este punctul meu de vedere, sunt curios si de alte opinii, fapt pentru care sectiunea de comentarii va sta la dispozitie! 
Stiu si eu de aplicatiile astea, am cativa colegi de munca si neamuri care le folosesc, dar eu unul impartasesc parerea ta! Nu, nu am folosit si nici nu as folosi din motivele foarte bine expuse de tine! Mi-se par o tampenie si da, nu as vrea ca intre mine si copiii mei sa sadesc neincrederea dupa ce ani de zile am facut tot ce se poate ca sa avem o conventie in sensul asta in care cea mai mare pedeapsa a fost aia pentru minciuna! Treaba restului, mie nu-mi trebuie chiar daca si nevaste-mi iau mai venit din cand in cand idei de astea crete!
In teorie femeile sunt ceva mai curioase in sensul asta si poate si mai sperioase cand vine vorba de odrasle, ca nah, mame, dar e bine ca discutia asta sa aiba loc intre cei doi parinti la modul foarte serios si sa incerce sa estimeze fiecare care sunt partile bune si alea proaste pe termen mediu si lung inainte de a apela la genul asta de aplicatii. My 2 cents.
Nici prin cap nu imi trece sa foloseasc asa ceva, desi lucrez in IT, ba chiar am asigurat suport tehnic pentru o aplicatie de genul asta si stiu foarte bine ce se afla in spatele acestor aparente bune intentii gratuite pentru care defapt platesti pretul intregi vieti private, atata a ta cat si a familiei tale! Nu recomand nimanui sa le foloseasca oricat de tentant ar fi, si eu sunt adeptul „vechilor cai” bazate pe comunicare si incredere reciproca!
Multi nu stiu sau nu ii intereseaza de ce dau pe gratuitul ala, intimitatea devenind tot mai putin pretuita de oameni, multi fiind cu teza aia conform careia, n’au nimic de ascuns.
Nu e gratuit sa stiti. Am platit un abonament pe un an redus la 100 lei, apoi ca sa ascult in imprejurimi platesti sa adaugi minute, nu ai cu cine sa rezolvi problemele de functio alitate, caci tot singur le rezolvi daca te pricepi in setari… iar peste toate: mai mult e deconectat telefonul copilului si nu ai nici locatie si nici voce si nici timpul pe aplicatii. Am crezut ca e solutia extrma cu un copil care uita usor de prioritati, dar e bun de sperietoare pana se prinde copilul ca de fapt… nu fu ctioneaza aplicatia.
Dezamagire.
Revin la opinia mea: decat mizeriile astea, incercati metoda clasica, aia in care sunteti cel mai bun prieten al copilului dumnevoastra, vorbiti cu el, fiti langa el, apropiati’va de el, castigatii increderea!
E mult mai sanatos si in acelasi timp productiv, iar de banii aia mergeti impreuna la un film, sau o iesire pe undeva! 
Am fost în vizită la niște prieteni care aveau copilul la grădinița privată. Mi s-a părut foarte creepy să îmi arate cum își urmăresc ei copilul prin camerele de la grădiniță și cum salvează filmulețele, după ce le urmăresc integral.
Erau foarte mândri de acest lucru deși le-am zis cât de ciudată este acțiunea lor, dar și intruzivă.
În timp ce îmi arătau diverse scene cu puștiul și râdeau, eu mă simțeam ca într-un episod din big brother.
Părinți etlicopter?
Creepy rau de tot, dar cumva de inteles cand tot parintii aia publica pe toate retele posibile si imposibile clipuri cu copii lor in diverse ipostaze, multe din ele ce ar tine mai degraba de intimitatea familiei decat de expunere publica. E un trend periculos, as zice chiar ca un exemplu de tehnologie folosita complet gresit! Probabil ca in timp si odata ce plozi le cresc si incep sa constientizeze despre intimitatea lor, parintii aia or sa se loveasca de ce scriam mai sus si abia atunci or sa isi dea seama cat de tampiti au fost, dar o sa fie prea tarziu ca intre timp nu au pus nici macar o caramida la constructia unei relatii bazata pe incredere, bun simt si respect reciproc cu copilul lor.
Cea mai tare aplicatie pe care o foloseau ai mei in copilarie era Sf Nicolae
. Cat despre „telijentzii” care-si urmaresc si filmeaza copiii, doar greata. Singura speranta e ca aia mici sa se prinda si sa le traga asa de control, o injuratura de mama, pentru suvenir.
Aveam la cercul de Modelism un băț galben, semăna cu un tac de biliard, care era poreclit Sf. Nicolae
Pe aici prin zona Ardealului, de Sf Nicolae alaturi de dulciurile din ghetute, copiii primesc niste nuiele impodobite, ca atentionare ca s’ar putea „bucura” de ele daca nu sunt cuminti. Obiceiul a ramas si astazi, in fiecare an e plin prin piete de asemenea nuieluse.
Am cip la câine… la copii nu le mai pun nimic, ca nici eu nu am avut… Altfel, zici ca increderea reciprocă…păi aia se cultivă în ani și ani…dacă a ajuns copilul la pubertate și n-ai facut nimic pana atunci, e cam târziu…asa ca e o variantă.
Exact!
Si acum nici nu ne mai plac Rusia si China, dar cui nu-i place controlul!?
In fiecare din noi zace un mic dictator, cam asta’i beleaua de cand lumea.
In fiecare dintre noi, există ascuns, gata să atace, un mic securist
.. totul e să fim onești, și să ne aducem mereu aminte că ‘ce ție nu ți-ar place, altuia nu-i face’ .. și securiștii de asta ne urmăresc, din ‘grija’ pentru binele nostru, iar o bună parte dintre ei, cred sincer asta..
Principiul ala ma impedica de la multe, mizeria asta inclusiv ca inca de atunci m’am pus in pielea bietilor copii, niste parinti securisti e tot ce le mai lipseste dupa ce ca aia pe care ii au nu prea stiu ce inseamna sa le fie parinti.
„vremurile pe care le traim acum fiind unele dintre cele mai linistite si pacifiste vremuri, iar cei care au copilarit prin anii ’80-’90 stiu despre ce vorbesc!”
Majoritatea au uitat ca si cum n-ar fi fost. Nici eu nu pot intelege. Atunci era chiar jungla. Iti faceai traseu pe unde mergi ca sa nu dai de nu stiu ce gasca sau caini sau….
Probabil ca aia care ar trebui sa isi aduca aminte de asta sunt prea luati de cap de breiching niusuri si alte mizerii de stiri de la ora 5 ca sa isi mai aduca aminte, plus ca, asa ziceau antescriitori de mai sus, acum au si sansa de a deveni in sfarsit securistii care si’au dorit mereu sa fie, un soi de Bonzi mioritici.
Este un pic forțată punerea discuției care vizează siguranța minorilor în contextul moralei prin prisma intimității ( ar trebui să nu îi schimbăm/ spălăm, deci să nu îi atingem în zonele cu pricina ca să le respectăm intimitatea? )….
Nu folosesc niciun fel de aplicație… dar este o variantă, de acord cu Redoo… Nici nu știam de ele. Nu știu dacă o voi face, pe alocuri am tendințe hiperprotective, recunosc. Dacă ar fi să…mi- e și groază să scriu negru pe alb, fetele de la Caracal…
Una dintre poveștile cu copii dispăruți care m- a afectat, a fost a micuței Maddie MacCann, e pe netflix plus alte documentare cu nebuni…
Sunt copii abuzați de către profesorul de pian sau o grămadă de fetițe din lotul de gimnastică SUA abuzate de medicul lotului. Nu sunt cazuri izolate pentru că altfel nu s- ar face atâta zarvă în zona juridică, propagandă în școli sau la Disney…
Jurnalista Adriana Oprea scrie de ani de zile ” Din 2005, de când mă ocup de copiii dispăruţi, pe la putere s-a perindat majoritatea partidelor care azi ne cer votul. Niciunul dintre ele, la vremea când era în vârf, n-a tipărit un afiş pentru vreun copil dispărut. Nici măcar un afiş, oricât de ieftin ar fi fost el, alb-negru, pe coală A4, lipită cu scoci.
Iar în România dispar, în fiecare an, în jur de 3.000 de copii ” ( Libertatea- Țara din care dispar copii dispăruți ).
Sunt și surse mult mai detaliate, cu groaznic de multe povești și de multe chipuri de copii. Câteodată mi se pare că A.O. este singurul om din țara asta care se preocupă de acei copii.
Și constat că ai amestecat un pic niște aspecte, cu nevasta ăluia, cu ascultatul convorbirilor sau urmăritul mesajelor… acuma depinde la cine ne raportăm: maimuțe sau oameni? Avem așteptări de la niște copii că vor fi receptivi la sfaturile noastre, că își vor înfrâna curiozitatea, dar cu adulții cum rămâne? Nu sunt în stare?
La câți străini sunt preocupați de ” binele” copiilor noștri, cu un 112 care a purtat halucinanta discuție cu Alexandra, cu un telefon ” neidentificat” la timp… cu un trafic de groază și șoferi drogați la volan, cu droguri din ce în ce mai accesibile și mai mortale care pătrund în școli…dacă si astea sunt vremuri liniștite și pacifiste, nu cele mai, eu nu știu ce să mai spun! Copiii ne au pe noi și atât.
Comparativ cu ce a fost, halul de libertate de care noi ne- am bucurat, a fost frumos, sigur, nimic de zis, sunt și de părere că cei mai mulți, atât noi, foștii copii, cât și părinții noștri am fost extrem de norocoși, mai mult norocoși decât merituoși…
Am scris o tâmpenie: ” mai mortale”.
În fine, trebuia să scriu droguri mai periculoase.
Tiana nu faci decat sa confirmi faptul ca mamele sunt de obicei adeptele ideilor astora crete!
Da, arugumentatia ta are o baza destul de solida, insa in asemenea cazuri de Doamne fereste, aplicatiile alea sunt complet inutile pentru ca in general nebunii aia au grija sa lase copiii fara telefoanele alea mobile, daca imi aduc bine aminte in cazul Caracal, telefonul copilei fusese gasit undeva aruncat (chipurile) intr’un parc. In rest, gandeste’te in ce paranoia ai intra daca intr’o zi aplicatia aia nu ar mai functiona pe telefonul ala din X motive, si pana unde ai putea merge, iar ca ziceai de autoritati, pai cine crezi ca te baga pe tine in seama cu aplicatia aia ca sa se si miste, desi ar putea oricand sa faca asta fara a fi nevoie sa le pui tu ceva de genul ala la dispozitie! Durincurismul asta al autoritatilor si coruptia din sistemul care sustine traficul ala de copiii completat de resursele umane tot mai limitate si prost pregatite sunt marile belele defapt. Stiu ca e vorba aia care zice ca „mai bine prudent decat sa iti para rau…” dar eu tot raman in continuare la opinia mea ca genul ala de aplicatii fac mai mult rau decat bine. 
Mă simt discriminată.
Da, dar discuția din garaj s- a purtat între tați/soți, pe când eu nu folosesc aplicațiile respective.
Daca n’ai pus si un hastag, nu se pune!
Da, pai aia m’a mirat si pe mine, cel mai tare ala care isi urmarea pana si muierea cu aplicatia lu’peste prajit …. adica, n’am prea inteles ce o avea in cap, dar nici n’am intrebat, am preferat sa dezbatem partea cu utilizarea pentru copiii!
Curiozitate. Tu ai copii sau vorbești doar din cărți?
Curiozitate: tu ai?
Dar ca sa iti raspund: da, am si sunt bine crescuti si fara mizeriile astea! Alta curiozitate mai ai?