Inainte de a vedea ce are Franta de gand, daca e sa ne uitam in ograda proprie vedem ca dupa aproape 30 de ani de otevizare si manelizare in paralel s’a pus si din greu si umarul la distrugerea sistemului de invatamant din Romania pentru adoptarea modelului tarilor vestice. Avea multe hibe invatamantul mostenit din comunism, insa oricat nu le’ar place unora sa recunoasca, nivelul de analfabetism functional al generatiilor care au facut scoala dupa modelul ala, era unul infinit mai redus decat al noilor generatii de dupa revolutie, care au fost supusi la tot soiul de experimente, lucru usor vizibil in statistici si mai ales in tot mai spinoasa problema a maini de munca calificata de care incep sa duca lipsa din ce in ce mai multe ramuri ale economiei de pe la noi.
Confruntandu’se cu aceiasi problema, Franta este prima tara din UE care anunta ca pune in aplicare o profunda reforma a sistemului de invatamant renuntandu’se la asa-numitul principiu „egalitarist”, care a dus la multe decizii contra-productive in materie de educatie! Dezbaterea se desfasoara in jurul idei de reforma ce isi doreste o reintoarcere la metodele sanatoase de invatamant de acum 50 de ani, pe care si ei la randul lor le’au abandonat in favoarea noilor metode ce nu au facut decat sa sporeasca de la an, la an numarul de analfabeti functionali ce au inceput sa fie o problema din ce in ce mai spionasa din punct de vedere economic, multi dintre ei dovedindu’se incapabili de a fi recalificati in ciuda tututor efoturilor si mai ales convinsi sa munceasca!
Desi se anunta masuri dure cum ar fi interzicerea telefoanelor in scoli, intonarea innului de stat la inceputul cursurilor, impunerea de tinuta decenta si mai ales reabilitarea statutului de profesor si a autoritatii acestuia in scoli distrus in numele “egalitarismului”, intreaga societate franceza si sindicatele isi manifesta suportul neconditionat in privinta acestor masuri, lucru vazut si ca o recunoastere a greselilor societatii responsabile pentru revolta ce a dus la reforma din 1968 care a rasturnat toate aceste valori.
Un prim mesaj al său a fost: destul cu “egalitarismul”. Sigur, deviza Républicii Franceze rămîne “Liberté, égalité, fraternité”. Una este însă egalitatea oamenilor în faţa legii, şi alta este cînd (aşa cum au făcut unii miniştri) renunţi la sistemul de notaţie în şcoală ca nu cumva să se simtă marginalizaţi elevii mai puţin pregătiţi. Una este să încerci să creezi o societate bazată pe egalitatea şanselor, şi alta este abolirea competiţiei la şcoală, ca nu cumva cel care iese pe locul al doilea să nu se simtă „stigmatizat” sau „marginalizat”. Gîndirea politică corectă asociată cu diverse doctrine „egalitariste” au făcut mult rău învăţămîntului în Franţa, perturbînd ritmurile şcolare şi toate reperele în materie de educaţie.
Jean-Michel Blanquer (Ministrul Educatiei) a decis însă revenirea la valorile fundamentale. El a reintrodus clasele bilingve şi sudiul limbilor clasice (greaca şi latina), ca să înţeleagă copiii cum a fost construită civilizaţia europeană. Imnul naţional a fost reintrodus în şcoli şi poate că într-o zi vor deveni obligatorii şi uniformele, este în orice caz dorinţa ministrului. In numele unei „modernităţi” discutabile multe experienţe au însemnat doar pierdere de timp. În ultimii ani profesorii erau îndemnaţi să renunţe la tradiţionalele ore de „dictare” cotidiană şi la exerciţiile de memorizare. Iar directorilor li s-a cerut să abandoneze ceremoniile de acordare a diplomelor.
Noul ministru a spus însă stop, ne întoarcem la ceea ce era solid şi eficient. Inclusiv la vechea metodă prin care copiii învăţau să citească, prin recunoaşterea silabelor. Pentru că metoda „modernă”, numită „globală” (şi uneori semi-globală) a fost o catastrofă.
Asadar, sa inteleg ca mai exista o speranta sa ne insanatosim si noi vreodata la creierii capului, sau o dam in d’alea cu comunistii/socialistii … desi in ’89 tocmai de egalitarismul tovarasesc si anti-productiv, ne’am chinuit atunci sa ne scapam?
Păi tovarășe Ice, s-au gândit niste imbecili populiști să aplice discriminarea pozitivă și la proști (să nu se simtă marginalizați :D) .. eroarea de judecată a fost că proștii sunt minoritari , când de fapt , cu o largă margine , sunt majoritari
..
Sa te apuci sa predici cacaturi de astea cu egalitarismul in primul rand e contra naturii care are o modalitate de selectie naturala tocmai prin competitia individului. Cum mama dracului sa ai productivitate cand reduci totul la mediocritate, cand nimeni nu isi mai stie locul? Cum plm sa pui in evidenta valorile individului si mai ales ce sansa le dai sa isi gaseasca fiecare dintre indivizi calitatile din momentul in care nu exista competitie? Cum promovezi si mai ales stimulezi aceste calitati cand elimini competitia prin simpla reducere la mediocritate pe motiv de o impotetica discriminare?
Pai nu de cacaturile astea tovarasesti, in care toti eram tovarasi egali am vrut sa scapam in ’89? Nu asa au fost exterminate elitele in anii grei ai comunismului prin promovarea mediocritatii si egalitatii cretinoide? Pana si aia s’au prins intr’un final ca nu e ok, si au pus bazele unui invatamant competitiv in care elitele erau stimulate iar prostimea invatata macar o meserie ca sa se poata intretine si aduce aportul in societate. Ca nu tot timpul a functionat asta si ca meritocratia avea mereu de infruntat fenomenul „plie si relatii” e alta discutie … dar macar in plm, pe vremea aia toata lumea invata sa faca cate ceva pe modelul: nu stii te invatam, nu vrei te obligam.
Amu, avem ce? Generatii de unii mai egali ca altii, cu figuri in cap si habarnism in rest, in care doar cred ca totul li’se cuvine si cine nu face cum vor ei, e impotriva lor.
Pai cum domne’? Adica ce fac extremistii astia de dreapta in detrimentul egalitarismului socialist e bine? Mno’ zau ca in ultima perioada ma uimesti.
Daca nu esti iara cu batul prin gard, atunci o sa prefer sa cred ca ai uitat discutiile de pe aici si la tine de pe blog in care am combatut mereu ideea de egalitarism, eu unul fiind un mare sustinator al competitiei si meritelor cuvenite ficaruia … adica, cam ce aveam in comunismul de pe la noi mai ales in ce priveste sistemul de invatamant si educatie.
Hint: discutam atunci despre mult clamatele si laudatele metode nordice de invatamant si metodele alea ale lor dubioase din punctul meu de vedere, ce educa un soi de robotei mediocrii fara a da rezultate cunoscute sau cine stie ce genialitati notabile. For more, use search please!