Nu sunt fanul concernului VW care in ultimi 20 de ani au vandut mai mereu masini supraestimate din punctul meu de vedere, insa calitatea masinilor fabricate de ei, era la un nivel cat de cat acceptabil, chiar daca de la o serie la alta s’au vazut taieri de costuri in dauna calitatii, fie si prin implementarea aceluiasi tablou de bord de exemplu la mai multe serii cu mici modificari, sau utilizarea acelorasi scaune si butoane, lucruri fine pe care le observai daca erai ceva mai atent, sa nu mai zic de tablaria care putrezea in cativa ani mai ceva ca la Dacia Nova. Despre aceleasi motorizari batrane la care au facut doar tot soiul de artificii care le’au redus fiabilitatea, e prea tehnica discutia acum si nu despre asta as vrea sa vorbim, ci doar de un mic comparativ intre Golf 7 si Golf 8, doua generatii recente ale unora dintre cele mai populare modele pe la noi, unde baiatul asta a facut un comparativ destul de bun in filmuletul asta:
Daca nu ati inteles ce balmajeste baiatul ala pe acolo, sau nu ati avut rabdare sa va uitati la clip, taierile de costuri dintre cele doua modele, Golf 7 si Golf 8, sunt mai mult decat evidente in ciuda tehnologiei care au inghesuit’o in modelul mai recent. Practic, pentru a primi un ecran tactil cu care sa iti ia ochii, au taiat de peste tot, incepand de la numarul spatiilor de depozitare la calitatea plasticului din care este fabricat interiorul ce sporeste gradul de disconfort. In plus de asta, ca tot vorbeam de tehnologie si ecranul ala tactil, desi aparent introducerea lui ar insemna o imbunatatire, este in fapt tot o taiere importanta de costuri, renuntarea la butoanele fizice fiind tot in avantajul producatorului care in felul asta reduce si costurile efective cu butoanele alea cat si timpul de asamblare al masini. In ce priveste avantajul tau ca sofer si experienta pe care ti’o ofera, desi la inceput s’ar putea sa fi in culmea fericirii, ajungi destul de repede la concluzia ca ai fi preferat un banal buton fizic cu care sa pornesti clima de exemplu, in loc sa te chinui cu ecranul ala tactil in timpul in care iti pui si viata in pericol pentru ca atentia de la drum iti este distrasa de pipairea ecranului aluia pana ajungi la o functie pe care ti’o doresti, si de multe ori dai rateuri si trebuie sa o iei de la capat.
Chestia asta am tot experimentat’o la toate masinile moderne din segmentul premium care mi’au trecut prin mana, iar pana acum eu inca nu am gasit o masina dotata cu asa ceva in dauna butoanelor fizice pentru functiile de baza, care sa nu reuseasca sa ma scoata din minti, ori de cate ori trebuia sa fac o modificare de functionalitate sau confort, pentru ca toate operatiunile pe ecranul ala sunt un real chin, mai ales daca esti in mers si in loc sa apesi un banal buton pentru o banala functie, trebuie sa faci cateva operatiuni la rand cu degetul pe ecranul ala pana ajungi in meniul unde teroretic ar trebui sa gasesti si functia aia pe care o cautati, iar unde succesul nu e neaparat garantat avand in vedere faptul ca nu nimeresti de fiecare data cu degetul pe functia care te intereseaza, si o iei de la capat cu intorsul prin meniul de baza si tot asa.
Revenind la subiectul de baza, exemplul Golf 7 vs Golf 8 este doar unul dintre exemplele din industria auto, cam ma toate brandurile situatia fiind aceiasi, inclusiv la cele premium, unde la la o generatie la alta, taierile de costuri au fost tot mai vizibile desi preturile au mers tot in sus. Practic, la ora asta plasticul ala „ecologic” de proasta calitate si aspect ieftin este prezent cam peste tot, desi lumea radea de primele modele Logan cand au aparut pe piata cu acel plastic, nu mica iti este surpriza cand acelasi plastic il gasesti acum si pe la brandurile premium unde se practica o eventuala mascare a lui cu vreun „finisaj” dat de vreo o folie de carbon ieftina care il acopera, sau vreo vopsea mai acatarii. In rest, lipsa finisajelor si a materialelor de calitate este usor vizibila daca sti pe unde sa te uiti ceva mai atent, cum ar fi calitatea chederelor, imbinarilor, materialelor folosite in zone mai putin vizibile, calitatea firelor folosite la instalatia electrica, ba chiar prezenta unor improvizatii datorate proastei proiectari a diverselor optionale si asa mai departe.
Candva scriam pe aici, de unde pana unde basmele cu „masinile de altadata”? Am expus pe acolo o serie de motive ale basmelor alora, aici mai scriu doar ca dincolo evolutia tehnologica care a adus si fiabilitatea masinilor moderne, in ultimi ani in industria asta s’a putut observa cam de oricine ca reducerile de costuri ale producatorilor in ciuda pretului in crestere, a transformat acest produs de folosinta indelungata, in unul de folosinta pentru o perioada determinata de timp deoarece aceste reduceri de costuri se reflecta direct in fiabilitatea care este cam peste tot in cadere libera, mergandu’se pe modelul de bussines al castigului substantial din reparatiile ulterioare garantiei care sunt tot mai costisitoare odata cu trecerea timpului fortand in acest fel consumatorul sa cumpere un model recent, care este si mai prost din punct de vedere calitativ decat cel precedent si asa cum spuneam, treaba asta este una deja generalizata, diferenta dintre masinile produse de un concern sau altul fiind din ce in ce mai reduse, practic, toti ofera cam acelasi lucru, diferenta de bani fiind data in mare parte doar de brand.
Globalizare taica, globalizare.
