Multi dintre voi poate ca nu sti, insa primi pasi facuti de pasionatii de calculatoare din Romania au fost facuti in comunism cand in tara noastra exista o mica comunitate a entuziastilor care manati de acel entuziasm au scris primele linii de cod pe niste Home Computere (HC), niste clone avand la baza SinclairSpectrum ce erau concepute si fabricate in Romania si care erau reprezentata de o serie de microcalculatoare personale dezvoltate intre 1985 si 1994 la ICE Felix Bucuresti si Brasov in varianta CoBra, o varianta mai putin intalnita fiind utilizata mai mult la nivel industrial, dar cu o configuratie asemanatoare.
Detalii tehnice de baza ale unui HC
Cele mai performante dintre aceste microcalculatoare aveau la baza procesorul Z80 care se gasea si calculatorul personal SinclairSpectrum ZX , in vremea in care cele mai ieftine foloseau o clona romaneasca a acestuia, MMN80CPU.
Cele mai importante variante de HC
- HC 85 – a fost conceput in 1985 (de unde ii vine si numele) ca un prim model de laborator de catre prof. dr. ing. Adrian Petrescu si asist. ing. F. Iacob la Catedra de Calculatoare a Institutului Politehnic din Bucuresti. Ulterior, în cadrul ICE Felix Bucuresti a fost preluat si reproiectat in asa fel incat sa poata fi produs la scara industriala, de catre ing. E. Dobrovie si ing. S. Anghel. Platforma HC 85 se bazeaza pe microprocesorul Z80 tactat la o viteza de 3,5 MHz, avand o memorie ROM 16 kB, iar memoria RAM de 64 kB. Ca aspect, carcasele initiale (au existat cel putin 2 modele) erau metalice, iar tastele (in număr de 40 + reset) fabricate din material plastic. Dupa un an , designul calculatorului a fost schimbat putin, materialul ales pentru fabricarea carcasei fiind plasticul pentru a reduce costurile de productie. Ca si sistem de operare, HC85 opera in limbaj BASIC preluat de pe o caseta magnetica cu ajutorul unui casetofon. Din punct de vedere al monitorului, in acea vreme se folosea cam orice televizor textul afisat find pe maxim 32 de coloane si 24 de randuri, iar in modul grafic acesta suporta o rezolutie de 256 × 192 pixeli, acesta configuratie de baza stand la baza dezvoltarilor ulterioare in mai multe variante care au primit in plus posibilitati de upgrade prin atasarea unor echipamente externe.
Pretul unui HC
In 1986 era de 15.000 de lei, un pret destul de mare pe care nu si’l permitea foarte multa lume, mai ales ca pe langa el trebuia sa ai sau sa iti cumperi si un casetofon pentru rularea sistemului de operare si al diverselor aplicatii.
- HC 90 – a fost proiectat în 1989 la ICE Felix avand la baza procesorul Z80A-Clone fabricat de Zilog si memorii Motorola, tastatura, difuzorul, codorul RGB/PAL, precum și porturi pentru conectarea: sursei externe de alimentare, monitorului monocrom sau color (pot fi cuplate in acelasi timp) precum si a unitatilor FDD de 5¼”, a unui casetofon si a unei imprimante matriciale, precum si alte accesorii printre care chiar si extinderea memoriei RAM de pana la 1Mb. Ca si sistem de operare, HC90 opera tot cu ajutorul limbaj BASIC preluat de pe o caseta magnetica cu ajutorul unui casetofon.
- HC 2000 – a fost ultimul calculator produs dupa 1990 la ICE FELIX Bucuresti, ca si configuratie si dotari fiind asemanator cu HC 90, marea diferenta fiind ca aceasta avea unitate FDD de 3,5″ integrata.
Cum era experienta pe un astfel de HC
Experienta operari unui Home Computer (HC) fata de un Personal Computer (PC) era o experienta diferita de la cer la pamant pentru ca practic, HC era mai degraba un compilator de cod decat un calculator asa cum il stim astazi, sistemul de operare folosit pentru scrierea de cod fiind BASIC care era bazat pe Dartmouth BASIC, un sistem de operare dezvoltat de doi profesori englezi prin 1964.
Sistemul de operare BASIC il incarcai la fiecare pornire de pe o caseta magnetica cu ajutorul unui casetofon, trebuind sa ai rabdarea necesara si mai ales urechile bine antrenate ca sa poti suporta scartaitul ala infernal care era propagat dintr’un mic difuzor pe care il avea HC’ul incorporat. 
Ce puteai sa faci cu un HC
Ei bine, cred ca marea majoritate care si’au permis sa aiba asa ceva acasa in primul rand l’au folosit pentru a rula jocurile pe care le cumparai si rulai in acea vreme pe casete magnetice, la fel cum mai tarziu cumparam muzica. Aceste jocuri erau dezvoltate in general de micii programatori entuziasti, profesori sau chiar studenti de pe la facultatile de calculatoare, dar si de pe la liceele de matematica-fizica unde existau niste mici sectii de informatica. Jocurile si aplicatiile in general erau unele simpliste, departe de ce cunoastem astazi dar care ne faceau sa pierdem ore in sir in fata micului televizor monocrom, care era de obicei dotarea standard de afisarea pentru un HC, televizoarele color fiind de la foarte rare in sus si unde existau, multi nu riscau sa „isi strice” pretiosul televizor color atasand un HC la el.
De asemenea, jocuri sau mici aplicatii puteau sa isi programeze cam oricine cu ajutorul respectivului HC cu conditia sa aiba cunostintele necesare de programare in BASIC si au fost destui entuziasti care au facut asta pornid pe drumul informaticii care mai tarziu le’a adus multora dintre ei destul de mult succes, fiind si astazi programatori prin diverse corporatii mari.
Opinie de final
Desi aceste microcalculatoare HC erau departe de ce cunoastem astazi ca si calculator, puterea lor de calcul fiind infima chiar si fata de un banal telefon, ele au fost cele care au deschis multora drumul si pasiunea pentru IT&C, asa cum a fost si cazul meu, pentru prima oara jucandu’ma cu un HC la unul din prietenii mei, unde pierdeam zile la rand chinuindu’ne sa invatam cate ceva desi trebuie sa recunosc ca mai mult ne jucam, dar in acelasi timp ne’a si deschis pofta de a fi niste mici autodidacti. De aici, si in cazul meu ca si al multora, pasiunea pentru IT&C a continuat ulterior dupa anii ’90 cand am luat pentru prima oara contactul cu un PC, povestile din vremea aia scriindu’le in doua episoade pe care le gasiti mai jos:
Primul calculator, clasa 9-a 2007…altă generație. Amd sempron 3000+, placa video Nvidia, monitor LCD
, ceva spatiu de stocare decent vreo 2 GB RAM.
De fosile nu știu prea multe.
Primul AMD cu care am luat contactul a fost un K5 Am5x86@133MHz cu 4Mb ram si un HDD de 200Mb. Era ceva mai bun decat x486 de la Intel si o varianta mai ieftina la Pentium P75, fiind si primul procesor din lume care a introdus notiunea de PR (Performances Rating) pe care a reluat’o ulterior AMD la seria K7, respectiv acel 3000+ de care vorbeai tu, care era tactat la 1,8GHz daca imi aduc eu bine aminte. Se descurca decent comparativ cu Pentium P75 in rularea sistemelor pe 16Bit, insa era sub un Pentium P100MHz, care reusea sa decomprime fara probleme un MP3 in Windows 32Bit pe cand Am5x86 reusea sa faca lucrul asta numai din DOS. Ulterior am avut de a face si cu K6 Nx686 @166MHz pe care il foloseam in productie la Radio21, upgradat ulterior la un Pentium 200MHz MMX, iar primul meu calculator pe care mi l’am permis al meu, acasa, a fost prin 1998, un AMD K6-2@400MHz cu 16Mb RAM (SIMM) si un HDD de 2Gb, placa video S3TRIO cu 4Mb … tin mine ca a costat la vremea aia aproape cat o Dacia second-hand. De aici inainte am mers multa vreme pe AMD, fiind in prima faza mai ieftin decat Intel iar ulterior si mai performant, trecand succesiv prin seria K7, respectiv AMD Duron Spitfire@700Mhz->900Mhz->Athlon Thunderbird@1100Mhz->2000+->AMD Athlon Barton 2500+ (o.c. @3000+)->AMD Athlon 64 NewCasttle 2800+ (o.c. @3200+) -> Athlon 64 Winchester 3200+ (o.c. @3800+) -> Athlon64 X2 3800+ Brisbane (o.c. 4000+) -> Athlon64 X2 Orleans 4400+ (o.c. @5000+) si de aici inainte am trecut pentru scurt timp la mobile Intel CORE Solo, si mai apoi m’am reintors la desktop si am mers pe Intel de la Core2DUO->Core2Quad si pana la i7 unde sunt si acum, la urmatorul upgrade (cand o fi sa fie) urmand sa revin la AMD Ryzen cu care am avut de a face tangential. Hehehee … ce vremuri, acum ca ma uit le lista aia, mi’au venit in minte o gasca de amintiri cu pasiune pe care o puneam, mai ales cand era vorba sa stoc tot ce se putea stoarce din procesoarele alea, la care statea zile la randul sa reusesc sa le gasesc o freventa de o.c. stabil.
Ce vremuri, pionerat, entuziasm…
Am revazut un comentariu din 2016, aproape 5 ani au trecut si e tot mai rau
Sa stii ca asa au fost!
Noi eram aia autodidactii, care ne chinuiam sa invatam ceva pe propria piele, citind cu nesat din scoarta in scoarta, chiar si de mai multe ori, tot ce ne pica in mama si nu doar titlurile si pozele! 
Spectrum Sinclair .. 1986-1987, 16 kb, ieșire pe un tv sport alb negru .. costat tot vreo 15 mii .. luat la negru de la un negru, dintr-un cămin studențesc .. făcut pe el regresii neliniare pe modelare efecte fotovoltaice pentru semiconductori organici.. ultima sculă cu care mă joc, dincolo și în afară de cloud – o jucărie cu 100 GB RAM, 24 cores, gpu cu 20 GB , răcire cu lichid .. pentru machine learning.. cam așa se măsoară evoluția pe planetă, în timp ce unii redescoperă marxismul .. deh, gândire pe 8 biți…
Cu putina vreme in urma, discutam cu prietenul cu care am pasit impreuna temerari pe drumul asta, de vremurile alea, amintindu’ne cu nostalgie de vremurile cand asteptam sa caraie HDD’ul ala pentru orice banala operatiune ce o incarca in RAM’ul ala infim si mai mereu era insuficient cand vroiai ceva un pic mai mult decat limita functionarii.
Citeam pe vremea aia ce aveau altii si tot pe vremea aia ne imaginam ca prin 2020, sau cam asa, evolutia va fi una uriasa care se va reflecta cu toate partile ei bune pentru oameni. Au trecut de atunci, de cand purtam discutiile alea si visam cu ochii deschisi, vreo 25 de ani si am ajuns sa le traim, dandu’ne insa seama la paharul ala de bere la care discutam, ca evolutia aia exploziva la care fusesem si noi martori implicati, s’a oprit undeva prin anii 2k, cand totul a inceput sa o ia in jos odata cu redescoperirea aia a marxismului de care vorbesti si transformarea oamenilor din producatori in consumatori viscerali dupa stabilirea trendurile pornite in tehnologie de comunistii noii ere virtuale. Acolo s’a rupt filmul si evolutia aia productiva s’a oprit brusc din a mai oferii beneficii directe oamenilor, tehnologiile superioare trecand in planul doi unde dezvoltarea lor nu a mai fost pentru oameni, ci doar in slujba unei maini de interese si cumva importiva lor, si nu pentru ca tehnologia este rea (dimpotriva), ci pentru ca este prost folosita si orientata doar inspre interesele alora care au ajuns intre timp stapanii absoluti ai ei. Cam asta este realitatea si e pacat de toata evolutia aia pe care o mentionai si tu.
… Cobra placa de baza produsa la fabrica de memorii de la Timisoara cu Z8080, Gheorghe Toacsa… Spot 83 produs la FEA, ICOREM produs la FEPER … Ion Rosca…
Din cate stiu, placile de baza erau fabricate si la I.C.E. Felix Bucuresti, de asamblat se asamblau in mai multe locuri, la un moment dat chiar si pe la universitatile si liceele de profil unde ajungeau sub forma unor kit’uri. Erau mult mai rare si putin populare decat HC’urile, eu am vazut doar unul singur operand un soft de gestiune la o fabrica de utilaj industrial.
Salutare!
Pentru că sunt și eu un pasionat al sistemelor vechi cu procesoare Z80, poate putem discuta mai multe pe email. Mai exact caut casete audio pentru digitalizare și conservare istorică. Dacă mai există așa ceva prin colecție, poate puteți ajuta la procesul ăsta?
Mulțumesc!
Salutare! Abia acum am vazut mesajul asta! Exista undeva un site cu jocuri care rulau pe HC gata digitalizate. Daca dau de el, o sa iti las aici un link!