Inger blond…

Si as vrea acum odata cu ivirea lunii si a primelor stelute de pe cer sa iti urez noapte buna intr-un mod in care nu am mai facut-o niciodata….sa iti asez in brate ingerul blond care iti simte lipsa enorm.Iti priveste chipul zi de zi,intr-o poza facuta in clipa dinaintea plecarii tale…zicand:Vreau la tati ala!Si tati ala sa ii mangaie chipul si sa ii dezmierde visele si sa o ocroteasca asa cum a facut-o in prima clipa de existenta a sa….undeva in burtica mamei!Noapte in care ma voi lasa invaluita de cerul ce ne sta ca o unica marturie ca inca mai suntem impreuna….alaturi unul de celalalt!Un mod ciudat de ati marturisii iubirea,urletul sufletului ce devine din ce in ce mai puternic…,dar totusi e speranta pe care acest blog ma mai lasa sa simt,sa stiu ca sunt vie!