Ioan Botezătorul – numit și Înaintemergătorul Domnului – zi de mare sărbătoare creștină

Ioan Botezătorul (numit și Înaintemergătorul Domnului) a fost un prooroc și predicator iudeu din secolul I, considerat ultimul prooroc al Vechiului Testament și cel care face legătura cu Noul Testament.

Născut în mod miraculos la bătrânețe

Din părinții Zaharia (preot) și Elisabeta (verișoară cu Fecioara Maria), cu șase luni înaintea lui Iisus Hristos, nașterea sa a fost vestită de Arhanghelul Gavriil. A trăit o viață ascetică în pustiu, îmbrăcat în haină din păr de cămilă, hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică.

A propovăduit pocăința și apropierea Împărăției lui Dumnezeu

Botezând oamenii în râul Iordan ca semn de curățire a păcatelor.L-a botezat pe Iisus Hristos, moment în care Duhul Sfânt s-a pogorât ca un porumbel, iar glasul Tatălui a mărturisit despre Fiul Său.

A fost decapitat la porunca regelui Irod Antipa

După ce l-a mustrat pentru căsătoria sa nelegiuită.Iisus Hristos l-a numit „cel mai mare dintre cei născuți din femeie” (Matei 11:11).În tradiția creștină ortodoxă, este prăznuit de mai multe ori pe an, inclusiv pe 7 ianuarie (Soborul Sfântului Ioan).

Tradiții și obiceiuri românești de Sfântul Ion

Stropitul cu agheasmă — Dimineața, oamenii se stropesc cu agheasmă mare de la Bobotează pentru a fi feriți de boli și rele tot anul. În unele zone, tinerii stropesc oamenii pe stradă sau duc pe cei numiți Ion/Ioana la râu.

Udatul Ionilor (Iordănitul Ionilor) — Obicei vesel mai ales în Transilvania, Bucovina și Moldova: cei care poartă nume derivate de la Ioan (Ion, Ioana, Ionuț etc.) sunt stropiți cu apă sau duși simbolic la râu, într-un ritual de purificare și bucurie. Adesea se organizează petreceri cu lăutari.

Veselia și ospățul — Ziua trebuie petrecută cu bucurie, râsete și generozitate; se spune că cine e vesel de Sfântul Ioan va avea un an plin de fericire, iar cine e supărat va atrage necazuri.

Iordănitul femeilor — În unele regiuni (mai ales în nord), femeile se adună la o gazdă, petrec cu mâncare și dans, afirmându-și solidaritatea comunitară.

Superstiții și interdicții de Sfântul Ion

• Nu se bea vin roșu (amintește de sângele vărsat la decapitare).
• Nu se folosește cuțitul — alimentele se rup cu mâna, pentru a evita vărsarea simbolică de sânge.
• Nu se mănâncă alimente „în cruce” (usturoi, pepene etc.).
• Nu se face curățenie mare, nu se spală rufe, nu se coase și nu se folosește mătura (ca să nu alungi norocul).
• Nu se stinge candela sau lumânarea aprinsă (arde pentru bunăstarea familiei).

Se crede că după Sfântul Ioan „se botează gerul” – frigul începe să se îmblândească, iar primăvara se apropie.În iconografia ortodoxă, Sfântul Ioan este adesea reprezentat cu aripi (simbol al mesagerului divin) și cu capul pe tipsie (amintind de martiriu).

La Mulți Ani, Ioane!