Marian Munteanu, dupa 30 de ani de la Piata Universitatii

Ani ’90 reprezinta pentru Romania anii care au decis soarta vremurilor pe care le traim astazi, au fost ani tulburi, ani in care s’a pus fundatia manipularilor si a urii care a macinat natia asta in numele intereselor politice interne cu directa sustinere a celor externe, in care tara asta si’a trait mereu blestemul bogatiei la rascrucea imperiilor.

Despre mineri, lideri lor, Mineriada (noul cuvant intrat in dictionare tot atunci) si intrega masina de propaganda care a sadit ura si lasat urme adanci in societatea romaneasca, acum la 30 de ani, stim aproape tot ca imagie de ansamblu, chiar daca dosarele alea zac prafuite (ce o mai exista din ele) in aceleasi sertare in care au fost dosite mereu de cei care nu au avut niciodata interes sa faca lumina atata vreme cat tot esafordajul politic actual a fost construit pe acel fundament si „mari patrioti” la fiecare tur de alegeri, pe care ii vedem astazi bine infipti prin functii publice, fac inca jocurile acelorasi papusari, sau al urmasilor lor care au stat mereu in spatele lor, plagile societatii post-decembriste fiind multe si niciodata vindecate, pentru ca niciodata nu s’a facut dreptate.

Ce lipseste insa din imaginea asta, a fost mereu una dintre cele mai importante piese din puzzle, respectiv Marian Munteanu, liderul Pietei Universitatii, un om pe cat de vizibil in 1990, pe atat de discret pana la disparitia lui din viata publica din 1990. Nu am inteles niciodata de ce, in toti acesti 30 de ani care au trecut, a fost ignorat, singura explicatie plauzibila fiind ca probabil stiind foarte multe lucruri despre foarte multi dintre cei care au capusat societatea romaneasca vreme de 30 de ani, nu s’a dorit asta, discretia lui fiind necesara pentru ca valul sa ramana tot ala, scuza cu minerii cei rai, fiind o scuza convenabila si capital politic important chiar pana prin 2012, cand inca sperietoarea cu minerii functiona perfect, imi aduc aminte si acum ca trecand prin Bucuresti am vazut afise electorale cu subiectul: „Vreti sa vina din nou minerii?”, desi in Valea Jiului inca de atunci mineritul era demult apus.

Revenind la Marian Munteanu, acesta se pare ca in sfarsit s’a decis sa rupa intr’un fel tacerea, zilele astea fiind invitat la doua posturi de televiziune, unde a dezvaluit cate ceva despre asa zisa societate civila controlata de Soros care a incercat sa il racoleze inclusiv pe el, despre relatiile cu securitatea inainte si dupa 1989 si despre multe alte lucruri care cumva, completeaza cateva elemente din puzzelul lipsa pana acum, in care tentativele anterioare de iesire in public prin 2016 cand era propus ca si candidat din partea PNL pentru primaria Capitalei, nu adusesera mai nimic din punctul asta de vedere, in afara de vesnicele acuzatii de simpati legionare care au planat asupra lui in urma contactelor stranse pe care le’a avut cu intelectualitatea simpatizanta a legionarilor printre care binecunoscutul Petre Tutea.

Asadar, daca vreti sa alocati ceva din timpul vostru liber si sunteti interesati de farame din istoria recenta, aseara Marian Munteanu a fost invitat la TucaShow, n’Joy:

3 comentarii la „Marian Munteanu, dupa 30 de ani de la Piata Universitatii”

    • Draga Golane, data la care a aparut acel articol coincide cu data la care Marian Munteanu incerca sa reintre in politica, respectiv intr’o candidatura pentru primaria Capitalei in 2016. Nu il apar in nici un fel, dar am tinut totusi sa fac precizarea asta, pentru ca articolul ala a aparut intr’o cunoscuta fitzuica de propaganda Sorosista, intr’un anumit moment, ceea ce pentru mine unul ridica numeroase semne de intrebare cu privire la scopul ei, de ce atunci? De ce nu inainte? De ce nimic, dupa? Acelasi rol penibil l’a jucat CNSAS, la conducerea caruia mereu s’au aflat securisti si cand am iesit cu dosarul lui Basescu inainte de candidatura pentru europarlamentare, iar acum il joaca pe Manole de la BNR. Lucrurile scoase la lumina doar in anumite momente de CNSAS, cu cred ca surprind neaparat pe cineva, Marian Munteanu nu avea cum sa nu aiba o oarecare legatura cu Securitatea, avand in vedere ca de prin ’87 era deja in vizorul lor, in Piata Universitatii jucand ulterior probabil ca un rol bine trasat. Cumva, acum dupa 30 de ani, mai ales golanii care au fost simpatizanti acelui fenomen, ar trebui ca acum sa cearna bine acele evenimente si sa inteleaga ca probabil azi, mai mult decat oricand, este momentul unei reconcilieri nationale si mai ales al formarii unui nucleu conservator-suveranist care sa se opuna uriasului tavalug de propaganda neomarxista care bantuie Romania de ani buni de zile, si treptat si toata lumea. Ce a facut Marian Munteanu atunci, au facut multi dintre cei care acum ii vezi in functii cheie sau dandu’se mari patrioti pe la TV si tocmai aia e cea mai mare belea a tarii asteia care a fost, este si nu stiu cat va mai accepta sa fie o tara condusa de securistii de atunci sau urmasii lor, inflitrati prin toate structurile de putere si imbracati in toate culorile politice, tara asta fiind in aceiasi situatie de acum 30 de ani in care inca isi mai cauta un Mesia, in loc sa isi caute indentitatea nationala ce a fost brusc taiata din radancini in 1947. In rest, petarde de alea manipulative de presa o sa mai tot vedem, e modul nenorocitilor astora de control al maselor si bine ar fi sa incercam sa nu ne mai lasam ghidati de ele.
      O zi faina si toate cele bune! smile

      Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura