Citeam zilele trecute un clasament al nemtilor in ce privesc rata defectelor aparute la masinile vandute pe piata germana in care in TOP10 apare un singur model american, produs in Germania, iar restul fiind branduri franceze, italiene si coreene. M’a bufnit rasul, cata incredere poti avea intr’un asemenea raport cata vreme traim o globalizare in care oricum multe din masini, indiferent de tara unde sunt produse, impart foarte multe componente produse de aceiasi parteneri terti, ca sa nu mai zic ca si multe din motorizari sunt dezvoltate tot in parteneriate?! Cat de credibil sa fie acest raport cand la alcatuirea lui amesteci premium brand, cu branduri medium si buget?! Cum sa pui in comparativ Dacia Logan cu Mercedes si Porsche ?!
Eram lamurit de corectitudinea nemtilor in ce privesc rapoartele despre alte masini in afara de ale lor inca de la testul Elanului de prin 2005, in urma caruia au spulberat Logan’ul desi s’a dovedit ulterior ca testul fusese manipulat prin utilizarea unor gume neconforme si umflate mult peste recomandari, desi nici un Mercedes al lor produs la 10 ani distanta nu sta cu mult mai bine.
Lucru bine facut, n’ai treaba!
Puţin off-topic, apropos de o pseudo-definiţie pentru Globalizare, cu referire la moartea Prinţesei Diana:
O prinţesă engleză cu un amant egiptean are un accident într-un tunel francez într-o maşină germană cu motor olandez, condusă de un belgian, beat cu wiskey scoţian, urmărită fiind îndeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze. Prinţesa a fost tratată de un doctor american cu medicamente braziliene. Şi chestia asta îţi este trimisă de un român care foloseşte tehnologia lu’ Bill Gates iar tu o citeşti pe o clona de IBM care foloseşte cipuri taiwaneze, cu monitor corean, asamblate de muncitori din Bangladesh într-o fabrică din Singapore, apoi transportată cu vapoare de indieni şi descărcată de sicilieni în porturi, transportată din nou în camioane conduse de şoferi mexicani şi în final vândută ţie de evrei. Asta înseamnă Globalizare !
Acum referitor la maşini: practic nu mai există „maşini” germane, franceze, sau americane ci doar „sigle de maşini” germane, franceze sau americane ! Nu mai există o adevărată bătălie (a se citi competiţie) între producătorii „clasici” de maşini, ci astăzi avem parte doar de o „bătălie” a brendurilor (a siglelor de masini), care se desfăşoară pe plan marketingistic, care nu mai are cu nimic de a face cu dorinţele oamenilor, ci doar pentru satisfacerea unor orgolii egoiste ale unor corporaţii vaste.
Evident că nemţii au scos pe tuşă(!) Duster atunci cînd au văzut ameninţarea pentru vânzările lor de maşini nemţeşti ! Posibil la fel să fie şi „scandalu” Volkswagen…
Buna concluzie maestre!
Cam pe vremea când automobilist era totuna cu satanist şi publicul făcea spume ca turbat când se vorbea de automobilişti (să zicem… 2006 şi puţin după), se mai spunea şi altceva: că o maşină rezonabilă la preţ, cu o rată a defectelor nu prea mare şi foarte uşor de modificat fiindcă se găsesc piese la orice service de cartier e automat o maşină proastă şi care te îndeamnă să faci tot felul de belele.
Pentru ei, o maşină trebuia să fie cât mai greu de condus, cât mai scump de reparat, cât mai greu de modificat sau eventual imposibil, pentru a filtra posibilii clienţi şi a separa grâul de neghină.