Nimic nu e nou

Romania
In 1866 Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen sau mai pe scurt Regele Carol I gasea realitatea a doua romanii in una singura. O parte majoritar-agrara din care faceau parte taranii romani la care reforma agrara nu le schimbase cu mult nivelul de trai si cealalta parte minoritara din care faceau parte o mana de intelectuali si boierimea. In rest … o tara fara drumuri … fara spitale … fara scoli … fara vreun viitor … bogata si in acelasi timp extrem de saraca … un vesnic paradox al acestor pamanturi.

Au trecut de atunci aproape 150 de ani (147 mai exact) … un secol si jumatate … ce s’a schimbat?!

Romania lui 2013 este in continuare o realitate a doua romanii in una singura. O parte majoritar-agrara din care fac parte taranii romani reimpropritariti dupa reforma agrara din 1990 dar la care nu le’a schimbat cu mai nimic nivelul de trai in bine pentru ca sunt saraci si nu au cu ce lucra pamanturile iar cealalta parte minoritara compusa dintr’o gloata pestrita de oraseni (care au luat locul intelectualitatii) si boieri. In rest … suntem o tara fara drumuri … fara spitale … fara scoli … fara vreun viitor … care respecta acelasi paradox: bogata (inca) dar extrem de saraca.

Am facut aceasta paralela peste timpurile moderne ale Romaniei inspirat de prezentul pe care il traim in fiecare zi. Suferim de o lipsa acuta a unei infrasctucturi moderne si an de an primim doar promisiuni. Suntem in prag de weekend … ma pregatesc sa bat din nou cateva sute de kilometrii … de drumuri lipsa si autostrazi ce duc inspre nicaieri.
Weekend placut!