Am avut una exact la fel … simpla, robusta si rosie … Pegas Practic ii era numele si mandria mea de copil in acelasi timp. Imi aduc aminte si acum ziua in care am primit’o … era intr’o cutie de carton pe care am avut voie sa o desfac abia dupa ce am prezentat carnetul de note! 
Am dormit cu ea in camera in noaptea aia … nu am sa uit niciodata mirosul ala de cauciuc si vopsea. Ca si mine probabil ca sunt multi nostalgici care au avut fie acest model, fie Pegas Modern, Camping sau Ideal. Din cate am citit prin ziare se pare ca cineva s’a gandit sa reinvie aceasta legenda a copilariei multora dintre noi in doua variante, pentru EL (Strada 1) si pentru EA (Strada 2) …
Primele modele intr’o editie limitata vor putea fi testate in Bucuresti, Parcul Herastrau, centrul de inchirieri I’Velo. Din cate am inteles treptat vor incepe sa fie livrate atat catre magazinele de profil cat si cele online.
Din pacate … preturile anuntate (intre 1100 modelul clasic single speed si 1400 lei cu trei viteze) mi’se par de’a dreptul obscene pentru ce ofera, Pegas in istoria era o bicicleta simpla, robusta si IEFTINA … bicicleta proletara! M’a bucurat vestea si sincer mi’as fi cumparat cu mare drag asa ceva … dar la banii astia ii spun pas … la fel cum cred ca vor face foarte multi de aceia nu prea cred ca va avea nici pe departe succesul pe care l’a avut candva!
Pacat!
Ziua buna,
In primul rand vreau sa iti multumesc ca ai reusit sa reinvii prin postul asta amintiri superbe din copilaria mea,lucruri atat de importante pe care tindem sa le uitam cu viata asta nebuna.Imi aduc perfect aminte de cutia de carton,de mirosul specific si de cum era „rupta” de la mijloc.Mai tarziu de penele si camerele peticite in mii de locuri,de opturile ce faceau roata din spate sa se frece de cadru…de cheile din borseta de musama…
Mi-e dor de copilarie…Man,abia astept sa ne reintalnim la o cat mai lunga poveste acompaniata de putina licoare magica…
Sarbatori fericite!
No hai noroc bun!
Mai ce bicicleta faine erau mai ales astea cu seaua lunga, chiar bestiale. Si cum zice si stimabilul prieten de la bere ce amintiri frumoase ai reusit sa trezesti, si eu imi aduc aminte de aceasta bicicleta si faptul cum se impacheta in doua si eu pe vremea aia stateam la bloc la etajul sapte si urca cu liftul cu bicicleta, noroc ca se putea desface in doua ca altfel era un pic tragic
dar na… Ce vremuri, ce fain si imi este dor si mie de copilarie … of of 
Astept si eu cu nerabdare sa ne vedem la vara la o poveste mai lunga si incununata de ceva licori magice sa se mai desceteasca fruntile nu de alta si sa putem povesti asa cum ne place noua.
Mai eu de aici de departe si inca nu de pe meleagurile mioritice, de care asa dor imi este, nenea Ice va dorim sarbatori fericite si la prietenul de la bere si voua va dorim sarbatori fericite.
Va pupam pe toti si asteptam sa ne revedem.
Ohooooo … ziua buna dragi mei!
Ia uite cum o prapadita de bicicleta proletara ne’a adunat la un loc!
Eh .. o sa va zic la amandoi … prietenii de la bere ca e mai usor
Deci … dragi prieteni de la bere … cred ca pentru fiecare parlitul ala de Pegas a fost una dintre cele mai mari bucurii ale copilariei. Eu aveam o tehnica speciala prin care o bagam in lift aplicata ulterior chiar si ma montainbike .. deci e buna si experienta la ceva 
Si da … in gentuta aia de scule care intr’o vreme le purtam dupa mine (zdranganeau ca dracu cheile alea) imi bagam cate un pachet de biscuiti sau eugenia cand plecam in calatorii mai „lungi”, iar pe portbagajul ala caram toti copii din cartier 
Fara indoiala ca atunci copilaria era alta … si iaca ca si dupa ani de zile ne aducem aminte de ea cu aceiasi emotie!
Vara se apropie … mai e oleaca si ne reunim … sa dea Dumnezeu pana atunci sa fim sanatosi ca de restul ne descurcam!
V’am imbratisat dragilor … sa va dea Dumnezeu liniste si lumina de sarbatorile ce sunt pe cale sa vina! 😉