Hehheee dragi Mosului Nicolae, pana ii cititi voi povestea lui cu lux de amanunte, eu o sa ma apuc sa va spun pe indelete povestea sfantului carnat ardelenesc asa cum s’o transmis ea din mosi stramosi la care am mai pus eu doar un strop de suflet plus ceva imaginatie care sa il faca pe placerea gurii si bucuria stomacului.
Daca v’ati saturat de carnatii de proasta calitate pe care ii gasiti prin comert cu o compozitie indoielnica si plina de chimicale care mai de care mai fistichii, decizia de a face carnati de casa este una pe cat de simpla pe atat de buna! 
Pentru inceput, daca nu aveti pe acasa deja, atunci recomandarea mea ar fi sa va cumparati fie un robot de bucatarie care sa aiba masina de tocat carne ca cel de aici, fie o masina de tocat electrica dupa bugetul fiecaruia ca cele de aici. Se pot face si cu masina manuala de tocat carne, insa implica mult mai multa munca de care insa nu trebuie sa va para rau pentru ca rezultatul va fi extraordinar chiar si asa!
Dupa ce va asigurati ca aveti in dotare utilajul principal al infaputirii miracolului, plecati la cumparaturi pentru a va asigura materia prima. Daca nu aveti timp de umblat prin piete (desi v’as recomanda) incercati sa comandati ce aveti nevoie de aici, livrarea facandu’se acasa.
Cantitatile compozitiei pot sa difere in functie de cat carnat doriti sa faceti, eu am mers pe varianta cu 10kg de carne, asadar …
Pentru compozitie aveti nevoie de:
10 kilograme carne de porc, de preferat ar fi sa luati bucati intregi de carne si nu carne de lucru pentru ca sa fiti siguri de calitatea ei! Eu am ales sa il fac din spata de porc, pe care am gasit’o cu 14 lei/kg la Kaufland. S’a dovedit de foarte buna calitate, frageda si proaspata.
3 kilograme de slanina cruda, de preferat de pe burta porcului. Grasimea asigura carnatului fragezime, din ea se va pierde in urma afumarii ulterioare.
Mai aveti nevoie de:
- 150 grame de sare mare, neiodata;
- 20 grame de piper;
- 500g usturoi romanesc de la care veti folosi doar zeama;
- 20-25m mate de porc;
- un ghem de ata pentru legat capetele carnatului.
Optional:
- 15 grame de boia dulce;
- 15 grame de boia iute;
- 15 grame de cimbru;
- 15 grame de ienibahar;
Neoptional:
- 2 litri de bere rece pe care sa va asigurati ca ii puteti suplimenta la nevoie;
- 200g palinca de prune domolita pe la vreo 50-55 de grade.
Proces tehnologic:
Inainte de tot si toate, ca treaba sa mearga unsa, va asezati pe un scaunel si va turnati un stampar (paharel) de palinca pe care o dati peste cap, dupa grimasele de rigoare urmand sa ii multumiti lui Dumnezeu pentru bucate, rugandu’l sa puna si spor in ele. Spalati bine gatul cu un pahar de bere (care merge de minune cu carnatii ce urmeaza sa ii faceti) si treceti la montarea efectiva a robotului/masinii de tocat carne pe care ati achizitionat’o in prealabil …
Admirati’va opera in timpul in care savurati un pahar de bere rece, neaparat rece!
Luati bucatile mari de carne si slanina cruda pe care taiatile cu un cutit bine ascutit in bucatele cat mai mici. Dupa taierea lor, incepeti procesul de macinare al carnii, la 3-4 bucatele de carne bagand una de slanina cruda.
Atentie, foarte important: ca treaba sa mearga unsa bine, din cand in cand, luati cate o mica pauza si mai beti din paharul ala cu bere!
Dupa tocarea efectiva, carnea trebuie sa arate cam asa …
Adica exact ca o splendoare a miracolului ce se infaptuieste incet si cu rabdare! Lasati’o sa se aseze putin si in timpul asta, puneti’va un paharel de palinca pe care ii musai sa il spalati cu ceva bere … da nu mult, numa cat sa va dea energia necesara continuarii frumoasei capodopere.
Dupa pauza bine meritata, se trece la amestecarea si condimentarea carnii tocate dupa gustul fiecaruia …
Primul condiment de baza este sarea, pe care va recomand sa o topiti in prealabil in niste apa calduta. Avantajul acestei metode este acela ca se poate folosi in loc de apa in timpul framantarii carnii iar asta duce la o mult mai buna omogenizare a sarii decat daca ar fi folosita in stare naturala.
Urmatorul condiment este zeama de la cele 500g de usturoi pe care trebuie sa il pisati cu o zi inainte si sa il lasati vreme de 24 de ore la rece acoperit de apa in care ati adaugat si sare. Cantitatea o potriviti dupa gust, daca doriti sa fie mai mult usturoi, turnati apa calduta peste usturoiul ramas si asteptati cateva minute pentru a completa cu zeama rezultata.
Urmeaza piperul negru macinat …
Boia dulce …
Boia iute …
Cimbru uscat pe care eu il prefer in locul ienibaharului … nu va recomand sa le bagati impreuna pentru ca din punctul meu de vedere se anuleaza intre ele si dau un gust ciudat si puternic, bine ar fi sa va hotarati la unul dintre ele sau sa gustati inainte sa le bagati impreuna …
Un pahar de palinca …
Stins de unul cu bere …
Baute incet in rabdare cu aceiasi multumire lui Dumnezeu ca incetul cu incetul miracolul este pe cale sa se petreaca.
De aici inainte … urmeaza partea cu amestecatul compozitiei pana ce aceasta capata o textura pastoasa …
In tot acest timp, gustati din amestec pentru a il potrivi gusturilor voastre cu condimentele pe care le aveti la indemana. Puteti sa mai adaugati oricand sare, piper, cimbru, boia, zeama de usturoi … pana cand il aduceti cat mai aproape de ceia ce va doriti. Ca sa fiti siguri ca este cum trebuie, puteti sa faceti si sa prajiti rapid o chiftea ca sa vedeti cum este si gatit.
Mai turnati’va un pahar cu bere … in timpul in care lasati vreo jumatate de ora compozitia sa se asezoneze cu toate mirodeniile de Dumnezeu date.
Si pregatiti robotului/masinii de tocat carne pentru carnati prin demontarea cutitului si a sitei de tocat carne in locul careia veti monta o palnie de umplut matele de porc cu compozitia pregatita. Matele de porc le scoateti din oala in care le’ati pus la desarat in prealabil si incet cu rabdare incepeti sa le umpleti cu Dumnezeiasca umplutura la care v’ati muncit in ultimele 2 ore. Nu va grabiti, incet si cu rabdare trageti fiecare mat pe palnia de la masina (ptiuuuuu drace, ce pervers suna) ca sa mearga mai usor eventual ungeti palnia cu putin ulei de gatit si gatul cu bere in timpul in care setati masina la o viteza cat mai mica pentru a va fi mai usor sa controlati fluxul de umplere. La indemana sa aveti si ata cu care sa legati foarte bine capetele carnatului. Din cand in cand, la 30-40cm de carnat, rasucitil usor pentru a forma un sir frumos de carnaciori.
Incetul cu incetul incep sa apara si rezultatele …
Motiv tocmai bun sa va mai turnati un pahar de bere rece si eventual o inghititura de palinca daca o mai puteti duce ca mult nu mai este si miracolul se va intampla …
Drumul spre raiul de sub cerul gurii fiind asigurat de un carnat ardelenesc de porc cum numai zeii au mai avut parte!
Dupa ce ati gatat treaba … il luati fain frumos si il spanzurati macar 24 de ore la rece. De preferat o camara intunecoasa si bine aerisita. In timpul asta, carnatul se va scurge si va primi darul tuturor mirodeniilor ce au fost bagate in el alaturi de multa dragoste si pasiune pentru lucru bine facut, bun de mancat.
Iti mai pui un pahar de bere rece si de aici incolo ce veti face cu el, este alegerea voastra, metodele de pastrare fiind cele cunoscute:
- afumat incet la fum rece de fag (alegerea mea);
- prajit si bagat in untura la garnita;
- congelat;
- mancat pe gratar cu o armata de prieteni, alaturi de un butoi cu bere.
No dragii mosului … mosul va ureaza sa va iasa carnatul daca va apucati de el, sa aveti parte si pofta de el!
Sarbatori carnatesti fericite!
P.S. Sa nu uit … robotul ala de bucatarie cumparat acum cateva zile, mi’a dovedit ca face totii banii! A tocat 13 kilograme de carne si slanina cu o textura destul de tare fara nici un efort ca apoi sa umple 20m de carnati. Nu a dat semne de oboseala, nu s’a incalzit deloc, a facut treaba mult mai bine decat ma asteptam eu! 😉 Ma declar multumit de achizitie!
Să-i savurezi cu plăcere, deja-mi lasă gura apă.
Anul asta nu am ajuns la tăiatul porcului și la făcutul cârnaților, dar anul trecut am făcut și eu vreo 20 și ceva de metri. 
Subscriu și eu la afumatul cu lemne de fag și pe la mine tot așa se procedează, le dă un gust aparte. Cred că și vegetarian de-aș fi și nu tot aș putea rezista tentației de mânca cârnaț de porc afumat. :))
Cartaboș nu ai făcut sau nu ești fan? După cârnațul de porc, pe locul următor e el, dacă e tocmai scos din afumătoare, cu o ceapă roșie lângă. :))
Multumesc domnule … daca reusesc sa mai pastrez ceva din el poate te fericesc cu o bucatica de gust, da nu iti promit nimic ca sunt extrem de „periculosi”!
Din punctul meu de vedere, cel mai bine este sa faci un mic efort si sa iti faci singur bucatele de genul asta. Mezelurile nu sunt recomandate … cele cumparate … in schimb asta de casa sunt sanatate curata pentru ca nu contin decat 100% ingrediente naturale si cam atat. Nu E’uri si alte porcarii. In ce ma priveste pentru mine soarta este pecetluita: vegetarian nu voi fi cate zile voi trai nici de ar depinde viata mea de asta! Sunt carnivor convins … nu are rost sa ma mint singur ca nu am canini in gura!
In ardeal afumatul traditional se face cu lemn de fag, recomandat ar fi sa ai pregatit un putregai din buturuga de fag … sau sa folosesti firezar aka rumegus din ala mare de fag pentru ca fumul sa fie unul abundent si de buna calitate. Lemnele sunt bune doar in prima faza cand le dai fumul cald de „coacere” … dupa aia ii dai un fum rece de buturuga sau firezar, dupa aia iara unul cald … dupa aia unul rece … si tot asa. E o arta si asta … cine stie cunoaste.
Eu am inceput deja operatiunea de afumare ajutat de ai mei … asta’i prima faza de fum cald 
…
In ce priveste maiosul ( cum ii zice pe la noi aka caltabosul) mancat cu zici tu, coboara ingerii!
Nu mananc insa atat de mult si prefer sa il iau gata facut, cam atat cat mananc de la ai mei sau cineva care il face ca la carte.
Multam domnule de urari si mai ai inca timp sa iti faci putin acolo de gust pana de Craciun … sau … poate isi fac ai tai pomana daca esti baiat fin.
Mulțam fain, dar nu-i nevoie, ajunge și la mine, îndată, direct de la sursă.
Am un porc care mă așteaptă doar pe mine, dar până ajungă să-i fac pomana, îmi trimit părinții din al lor. 
Eu în restul anului cumpăr frecvent din Auchan cârnaț de porc, dar nici nu se compară cu ăla făcut de casă. Chiar dacă nu cumpăr niciodată mai ieftin de 20 lei/kg, comparativ cu cel de casă, calitatea e sub nivelul mării – zgârciuri și grăsime cât cuprinde.
Eu m-am implicat de mic în fabricarea lui, dar la afumat a fost strict treaba lui tata. El face treaba asta de zeci de ani și de fiecare dată o face foarte bine, dar de mic mi-a spus că orice ar fi, fumul să fie doar de fag.
Ehheeeeee … ce bine e sa ai de unde primi!
No … doamne ajuta sa te bucuri de ele! 😉
La Auchan sunt acceptabili … dar no … trebuie sa treci peste ceia ce ai descris tu la ei.
La afumatul carnii de porc, ala este primul lucru care trebuie sa il ti minte! Pentru alte tipuri de carne se poate folosi si alt fel de lemn, imi aduc aminte ca batranul meu (Dumnezeu sa il ierte) la vita si pui folosea lemn de stejar, nuc sau chiar cires … aici chiar trebuie sa stii ce faci ca risti sa strici carnea.
Deci berea nu se pune in compoziție? ? Sa ii mancati sanatosi!
Am o reteta si cu bere … asta o bem pe langa!
Multumesc!