Nici nu se uscase bine sangele miilor de oameni jerfiti in Revolutia din ’89, ca pe la inceputurile anilor ’90 deja se contura o noua forma de dictatura, coloniala de aceasta data, pentru care se pusese la cale un plan indraznet de manipularea a mintilor si sufletelor dornice de libertatea si democratia ce le fusese aratate doar pe la televizor pentru ca in realitatea de zi cu zi, romanii traiau in aceiasi Romanie grii fara o perspectiva clara, dar inca euforici alimentati cu vise si dorinte ce nu le mai vroiau furate, lucru pentru care erau in stare sa mai iasa odata in fata gloantelor.
Au trecut 26 de ani de atunci, treptat iasa la lumina adevarurile acelor zile tulburi, inamicul public numarul 1 Miron Cosma se dovedeste in sfarsit a fi fost doar scula unei factiuni avide de putere, iar pisocosul de la Arhitectura, liderul golanilor, doar un Ioan, securist infect care si’ar fi vandut’o si pe masa pentru a pune mana pe o bucata din ciolanul celei de a doua factiuni avide de putere, o asa zisa societate civila, instrument de manipulare a unor asa zise partide istorice.
Realitatea acelor zile de atunci o traim si astazi! Aceleasi doua factiuni mafiote duc o lupta acerba pentru puterea care a inclinat cand de o parte cand de alta a balantei. Generatii intregi de tineri au fost manipulati si inregimentati in reale armate ale clonelor pentru ca ei sa isi atinga obiectivele in vremea in care restul batranetului au dus o rezistenta darza in cabinele de vot.
Si uite asa, nici aia din strada, nici aia din casa nu au ajuns sa traiasca mai bine, multi dintre aia de jucau celebrele hore de la Universitate sub stindarul „Sa traim bine/Ne’am luat tara inapoi” si’au pus palma in cur si dupa ce le’au dat puterea inapoi, au plecat cat au vazut cu doi ochii inspre tari de unde mai apar doar odata la patru/cinci ani cand e nevoie de ei pe la deja celebrul vot al diaspulei pentru care oricum nici dracu nu a facut nimic cum nici pentru noi aia ramasi ca fraierii pe aici, intr’o Romanie ceva mai colorata de colonizarea instaurata ca ordine social-economica.
Ma intreba cineva daca maine as sta in fara gloantelor ca cei din ’89?!
Cu tristete si lasitate i’am raspuns un raspicat NU!
Nu, pentru ca vremea mea a trecut, visele mele s’au naruit unul cate unul, eu nu mai reprezint viitorul ce altii mi l’au furat, eu reprezint doar trecutul pe care mi l’am furat singur ca astazi sa supravietuiesc intr’un amestec monstruos de ura si frustrari in care stiu sa mai zambesc doar cand sunt ironic, stiu sa ma bucur doar cand nu ma vede nimeni iar de crezut mai cred doar in Dumnezeu din lucrarea caruia am scos oamenii. Viitorul este reprezentat de copilul meu si generatia lui care poate vor avea mai mult curaj si intelepciunea de a nu mai fi instrumentele nimanui atunci cand se duc inspre o cabina de vot.
Poate pentru ei as face asta, dar pentru mine si cei din generatia mea care si’au vandut idealurile un raspicat NU!
sa nu fim atat de duri cu generatia noastra .. ce naiba stiam noi la revolutie ? la cata informatie am avut acces, chit ca noi citeam si scriam cat de cat corect ? macar niste lucruri erau clare – incultura si incompetenta erau rau famate (bobu, postelnicu,ceausescu), petre roman era misto fiindca vorbea si franceza, turcia era raiul capitalismului, comunistii si securistii erau naspa si detestati .. azi n-am putea avea aceeasi scuza .. lenea si indolenta nu e o scuza. alta e probabil vina noastra cea mai mare – am lasat de izbeliste educatia – cea de acasa si cea institutionala, am inlocuit valorile morale limitate de comunism cu nimic .. si am continuat sa supravietuim in grupuri mici (si izolate), asa cum o vor face si cei care vin dupa noi .. dintr-un popor limitat ca intelegere si aspiratii am devenit o populatie, si cam atat.