Imi este dor doar de vremurile cand sarbatorile astea insemnau ceva pentru toata lumea chiar daca fiecare le percepea in nuante diferite. Desi ne erau greu la toti … la unii mai mult la altii mai putin si poate chiar deloc, macar atmosfera care te inconjura era una de sarbatoare … si nu reflectat de milioane de becuri ci de zambete. Imi e sila ca se iau tot mai mult initiative la fica’mea la scoala … care in aparenta sunt din alea bune … dar in esenta tot pe banii mei. Nu inteleg de ce profesorii aia de cacat, daca tot se gasesc ei sa ia tot felul de initiative conexe scolii nu o fac pe bani lor. Scoala nu se mai face cam de vreo 2 saptamani … ca deh … nici timp nu mai este cu atat de multe activitati extrascolare si nici chef nu mai au de scoala cei care ar trebui sa ii invete pe copii ca scoala este pe primul loc si nu sa ii transforme in niste consumatori fara minte si educatie.
Nu o sa fac acum din nou o disertatie despre „nu mai este cum era” … nici nu mai are cum … vremurile s’au schimbat, timpul a trecut si oamenii de asemenea. Imi pare doar rau cand vad ca totul s’a transformat in surse de venit pentru cei care stiu sa exploateze mandria, vanitatea si prostia altora. Din fericire alegerea de a face lucurile asa cum vreau sau imi plac mie inca imi apartine desi ma seaca pe ici pe colo faptul ca sunt fortat de unele situatii de a accepta niste mizerii care imi sunt bagate indirect pe gat, lovind cumva in acelasi timp si invataturile pe care incerc eu sa le dau mai departe dincolo de mizeria care astazi a ajuns sa fie ce ieri era motive sincere de bucurie si liniste. Nu traiesc in trecut si nici nu il folosesc ca si reper pentru prezentul ce maine inseamna viitor deja, dar sunt unele lucuri la care uneori iti este greu sa nu faci diferente. As fi vrut sa vad ocazional la TV altceva decat vad in tot anul … la fel cum in presa as fi vrut sa citesc altceva. As fi vrut sa vad mai multe zambete pe strada si cat mai putine stiri despre tot soiul de rele. Nu cred ca exista cineva care sa nu traga oricum ca vrea ca nu vrea, toate deciziile cretine ale unora sau planurile diabolice ale altora … de ce macar cateva zile din an sa nu uitam de toate astea, bombardati fiind cu ele chiar si cand incercam din rasputeri sa ne mintim ca nu exista?!
Zambetele sunt doar de complezenta cumparate parca de la aprozar. Cei mai multi una spun alta gandesc … se prefac doar ca se bucura cand le calca cineva casa … stind ca nu o fac cu ganduri curate nici aia.
Nu ma izolez de lumea care ma inconjoara, parte din ea fiind, dar asta nu ma obliga sa o accept sau sa joc dupa regulile si sistemul lor de valori!