Acum cateva zile scriam pe aici un articol lung despre violenta cibernetica, Cyberbullying, cunoscuta si ca hartuirea online a copiilor, ca un fenomen ignorat desi este intr’o crestere exploziva in ultimii ani, lucru accentuat acum si de asa zisa „scoala online”, fapt datorat in primul rand expunerii excesive a copiilor si lipsei unei platforme comune securizate si accesarea unor aplicatii gratuite pentru a participa la aceste cursuri, a dus automat la cresterea incidentei expunerii la cyberbullying, odata ce profilele respectivilor copii au devenit publice si accesibile oricui.
Ca o confirmare a celor scrise de mine, vin si declaratiile Conf. univ. dr. Ionela Roxana Urea de la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, care a declarat ca fenomenul de cyberbullying a crescut exponential in ultima perioada si din cauza faptului ca s-a diversificat ca formule de prezentare.
„Nu mai sunt necesare simple mesaje de hărţuire, ci pur şi simplu acum se transmit foarte multe iconografii, deci acele simbolistici pe care noi le folosim în transmiterea unor mesaje de tip text pentru a sublinia anumite manifestări emoţionale acum se folosesc foarte mult în această formulă de cyberbullying. Intervenţia în cazurile acestea trebuie să fie foarte rapidă, dar depinde foarte mult de resursele pe care le avem la dispoziţie şi, din păcate, la nivelul României nu aveam foarte multe servicii dezvoltate în sfera aceasta”
a spus Ionela Roxana Urea, la conferinta internationala online „Abuzul şi violenţa asupra copiilor – abordare în contextul pandemiei de COVID-19” organizata de Federatia Internationala a Comunitatilor Educative (FICE) Romania, cu prilejul Zilei Internationale de prevenire a abuzului asupra copilului, potrivit agerpres.
Partea buna este ca treptat incep sa apara si mecanisme de control legal al acestui fenomen, primul lucru bun fiind acela ca violenta cibernetica (Cyberbullying) a fost inclusa in codul penal ca forma de violenta domestica.
„Începem să avem pârghiile de acţiona pentru a stopa fenomenul de împrăştiere a violenţei cibernetice prin oprirea site-urilor, acordarea unor amenzi cu caracter pecuniar”
a precizat Ionela Roxana Urea.
Problema care insa ramane una nevralgica pentru controlul acestui flagel este suportul din partea parintilor care sunt foarte putin informati asupra acestui pericol din mediul online, multi dintre ei fiind si ignoranti cu privire la supravegherea activitatilor online ale copiilor lor, astfel ca expunerea la cyberbullying poate sa apara si in medii aparent inofensive, cum ar fi jocurile online la care au acces liber si nelimitat foarte multi dintre copii.
„Unele dintre aceste jocuri, inspirate după filme de animaţie, au generat fenomen de infracţiune şi chiar la nivelul Consiliului Europei se spunea că mare parte din aceste mesaje transmise de jocurile în reţea, aşa-zisele jocuri de strategie, generează ură, discriminare socială”
a spus Ionela Roxana Urea.
Nu in ultimul rand, ea a atras atentia asupra inca unui aspect ignorat de foarte multi parinti, care aparent este unul cel putin la fel de inofensiv insa in realitate extrem de nociv respectiv expunerea la unele campanii de publicitate online extrem de agresive care se fac pe internet si care sunt targetate catre copii cu intentia de a transforma acesti copii in niste consumatori compulsivi.
„Dacă accesăm diferite site-uri să căutăm informaţii, vedem în dreapta o grămadă de anunţuri pentru vânzări a diferitelor produse, însă unele dintre aceste campanii sunt extrem de agresive şi nu vizează numai vânzarea de produse, cât mai ales formarea unei populaţii consumatoare a acelor produse”
a menţionat Ionela Roxana Urea.
Asadar, la tot ce am scris eu aici si sfaturile pe care le’am dat, acum se adauga si spusele unui specialist! Incercati pe cat posibil sa nu ignorati acest fenomen si insist in continuare cu privire la implicarea voastra in activitatile online ale copiilor vostrii, atat pentru a avea o oarecare idee despre ce face micutul vostru online cat si pentru a va apropia si mai mult de el ca sa prinda incredere in voi si sa nu va ascunda ca este o victima a cyberbullying’ului! In cazul in care aflati ca este o victima a acestui fenomen, nu ezitati sa anuntati autoritatile, punandu’le la dispozitie eventuale conversatii pe diversele chaturi, pe care le puteti stoca sub forma unor capturi de ecran, precum si orice alta dovada care considerati ca poate demonstra faptul ca al vostru copil este victima unei agresiuni cibernetice, acum existand si un cadru legal prin care agresorii pot sa fie pedepsiti!
Cum pedepsești un grup de minori care au o țintă?
Da e usor in contextul in care agresorul este un ok în toată firea. Nu? N-am studiat legea cu referirea acest subiect. Nu sunt de acord cu astfel de practici, dar bășcălie se face de când există omenirea… Clar unele persoane pot fi afectate daca nu sunt pregătite să abordeze aceste atacuri.
De consecintele violentei domestice nu sunt scutiti minorii, ca individual, ca in grup! In teorie, probabil ca exista inainte de asta recomandari pentru o consiliere a respectivilor minori violenti!
In legatura cu bascalia, fata de ce jungla era prin scoli cand am facut eu scoala, astazi e parfum si asta este un adevar! Noi le’am facut fata cu succes, pe la noi prin scoli conducea legea pumnului, acum e mult mai nasol decat atat, de multe ori cei agresati sunt considerati si cei vinovati daca cumva au o replica la hartuirea la care sunt supusi. E un context extrem de complicat, imi aduc aminte ca fii’mea a trecut prin asa ceva in scoala, prin clasa a 6-a, avea o colega extrem de violenta si agresiva. Venea acasa ba cu haine rupte, ba cu ghiozdanul aruncat prin noroi … am incercat orice sa opresc lucrul asta, am fost la scoala am discutat cu toti profesorii pana la director; i’am chemat parintii la scoala; am incercat sa ii abordez in sedintele cu parintii … pe aia ii durea undeva, ca nu fiica lor era victima si atunci mi’am adus aminte cum era cand eram eu la scoala, si alta varianta nemaiavand, i’am zis la fii’mea cam asa: data viitoare cand mai vine la tine sa te agreseze, ii f0tzi un pumn in gura din fundul curtii si dupa aia te urci pe ea si o incarci hotarat, orice ar fi dupa, raspund eu, eventual il astept pe taica’su ala militianu comunitar sa vina sa ma caute, ii dai si adresa!
A doua zi a venit fii’mea triumfatoare … si cu un bilet sa ma duc la scoala chemat eu de data asta de parintii lu’aia! Bineinteles ca m’a durut la banana cum i’a durut si pe ei cateva luni de zile de chin, din ziua aia, o incarca fii’mea de cate ori de cate ori avea ceva de comentat pana s’a linistit. 
No, cam asta’i mersul, stiu, nu e cea mai buna cale, ba dimpotriva, dar uneori e singura solutie cu care ramai, autoritarile ridicand din umeri, profesorii fiind neputinciosi si parintii agresorilor ori indiferenti ori chiar mandrii de odrasla lor. 
Dinte pentru dinte…legea talionului funcționează din cele mai vechi timpuri, nu cred că se va schimba ceva. Probabil, exista și o altă cale…gen să o excludă pe fetița cu probleme din colectiv, clar nu era o soluție pentru ea, dar pentru ceilalți da. Dar nu una pentru viitor, știi cum e „Giani Chiriță și școala vieții” are emisiune mai nou pe antena steluțe :)). Mai devreme sau mai târziu acei copii protejați atunci tot se vor fi lovit de șmecherie și eu bine să știe să o abordeze de la vârste fragede…mai sunt și oameni copii slabi de înger care un billing sistematic le distruge stimă de sine, ii șterg personalitatea asta daca mai aveau ceva. Și recurg la acte dramatice, automutilări aferente curentului emo, sau chiar sinucideri…
Fiecare dinte noi am avut parte de ceva bulling prin generala mai ales. Unii am știut să gestionam situațiile.
Nu sunt adeptul violentei, nici al legii talionului, insa cand se ajunge la capatul oricarei solutii pacifiste, aia e .. pe modelul: intorc obrazul si pentru a doua palma, dar de acolo nu mai scrie!
In ce priveste excluderea din comunitate a copilului violent, habar nu ai cat este de complicat, e o intreaga nebunie care porneste de la, vezi Doamne, discriminare si pana la refuzul profesorilor de a face treaba asta pe motiv ca risca sa ramana fara clasa! Cu fetita aia a fost cum a fost, dar am mai avut un caz de agresiune la adresa fiicei mele din partea unui baietel cu probleme grave de comportament mutat de pe la alta scoala! Respectivul baiat era crescut de o matusa, parintii lui fiind plecati pe dincolo unde se si despartisera din cate am inteles, copilul suferea de multe probleme printre care un comportament extrem de violent. Am incercat tot ce se putea incerca, inclusiv o reclamatie la protectia copilului, aia au ridicat din umeri, ca n’au ce face avand tutore legal, desi la ala i’se rupea de el! Am incercat la politie, mi’au ras aia in nas, ca e minor, ca astea se mai intampla intre copii. Am vorbit la directiune. L’au mai mutat din clasa in clasa, dar tot in aceiasi scoala … fii’mea devenind una din tintele lui preferate. Cu asta am rezolvat altfel, sau mai bine zis cu singura metoda ce o mai aveam la indemana, fii’mea nu putea sa ii faca fata ca era si un zdrahon de copil, dar l’a asteptat ursul intr’o dupa masa, cand iesea de la scoala, si discret l’am ridicat pe sus si lipit de un perete de s’a cacat pe el, explicandu’i in acelasi timp cat am putut de frumos si elegant printre dintii ranjiti, ca daca se mai ia de fii’mea, data viitoare il rastagnesc de acelasi perete. Din ziua aia fii’mea era ocolita de zdrahon, ba chiar aparata
… dar regret ca a trebuit sa ajung pana acolo, insa in cazul dat alta varianta chiar nu am mai avut si nici sa stau pe margine cu fii’mea agresata zi de zi, nu puteam sa stau, cu toate riscurile si oprobiul!
Asa cum ziceam, din pacate astea sunt cazuri extreme, dar exista. Atitudine trebuie sa ia parintii si sa priceapa ca trebuie sa isi creasca copii ca supravietuitori, nu ca si niste cocolositi ca viata e o jungla si mai tarziu cololoseala aia o sa le faca mai mult rau, decat bine.