De’a lungul vietii mele am tot fost martor la miracole, atat in ce ma priveste cat si in jurul meu, reale miracole, nu de alea povestite si nici inchipuite, motiv pentru care, cu fiecare miracol in parte am fost tot mai aproape de Dumnezeu si am inceput sa il cunosc si inteleg tot mai bine. S’a intamplat si zilele astea, cand in cercul meu de apropiati, oameni la care tin ca la niste frati, unul dintre noi, la doar cateva zile dupa nunta unde am petrecut toti, a trecut printr’o cumpana grea si care nu poate fi explicata de medici, pentru ca aparent omul nu are absolut nimic fiziologic, ba chiar e sanatos tun, dar a cazut subit intr’o coma profunda in care nu a mai fost printre noi vreme de aproape o saptamana.
Am fost martor la un miracol
Ajungand pe manile unora dintre cei mai buni medici de pe la noi, dupa nenumarate teste si analize, find tanar si fara a avea macar un antecedent de boala care sa justifice coma profunda in care a cazut subit si fara nici un semn initial, concluzia la care au ajuns medicii a fost ca este nevoie de un miracol sa se mai trezeasca printre noi, pentru ca din punct de vedere omenesc si medical, nu mai e nimic de facut. Multumita lui Dumnezeu la care ne’am rugat toti cei apropiati pentru un miracol, pentru ca altceva nu mai era de facut, acesta s’a produs in urma unei insiruiri de evenimente care i’au pus pe ganduri chiar si pe cei mai atei sau agnostici dintre noi.
Da, miracolul s’a produs
Si prietenul meu a iesit din coma si este perfect sanatos dupa aproape o saptamana cand discutiile in familie ajunsesera la nivelul la care se alesesera hainele si locul de ingropaciune, pentru ca nimic nu ducea in alta directie.
Luati scrierea asta ca o marturisire si eventual ca o lectie de viata despre care parca am scris, premonitoriu, aici, deoarece a doua zi am primit telefonul care anunta nenorocirea.
Dumnezeu sa fie cu voi si multa sanatate la toata lumea, aveti grija de voi si timpul vostru!
Doamne ajuta sa fie cu sanatate si bucurie de viata! Dumnezeu e mare si bun!
Doamne ajuta la toata lumea!
wtf?
D dimer? etc.?
Ilustrația, scarișoara (peștera) către …
?
Da…
@ice,
Acu’ chiar nu vreau s-o fac pă-l dăștept…! dar dacă nu vedem zilnic și la tot pasul, miracolele lui Dumnezeu, de la picătura de rouă, de la furnica harnică, de la bobul de grâu băgat în pământ și până la final, de la evoluția vieții tuturor dar mai ales a omului, om care chiar prin moarte, evoluează, nu finalizează!!!! dacă ajungem la 50-60-70 de ani, inconștienți fiind aceste miracole minore, orice miracol MAJOR va echivala cu un simplu foc de paie: a fost, a trecut, mâine se vede doar un pumn de cenușă, iar dacă plouă peste noapte, nici atât!
Miracolul „tău” ar trebui să înceapă abia atunci când prietenul s-a trezit vindecat și din clipa aceea va da Slavă lui Dumnezeu până la sfârșitul zilelor lui! Altfel , =0!!!!
Si ma rog, cine esti tu sa dea un verdict, daca Dumnezeu a dat liberul arbitru?
Eu doar ma bucur pentru ca am evoluat suficient incat sa invat sa nu judec si mai ales nu dau verdicte, asta nu e treaba mea, iar singura alegere ce o pot face, este pentru mine. Doamne ajuta cu bine si intelepciune.
🤣🤣🤣lasă țâfna, că mesajul meu era altul… și este inspirat doar din ce-am trăit, nu teorie! Și ce-ți veni cu „liberul arbitru”?!?!?! 🫨
Știi cum mi se pare că e treaba asta cu „nu judec”? Fix că ăia cu iubirismul scos la înaintare indiferent de subiect… dar dacă înaintea ăstora 2 nu punem și niște discernere, ne putem trezi cu întreaga șandramaua invadată de imoralitate!
E o chestie subiectivă?
Poate…! Dar e foarte reală! Din păcate…!