Va scriam eu acum cateva zile ca Twin Peaks se intoarce dupa 27 de ani de la debut pe micile ecrane, cu o serie care din cate am inteles va fi compusa din 18 parti zic ei, episoade as zice eu. Desi aparuse in avans online, am avut cu greu rabdare sa il vad si eu aseara la HBO, unde au difuzat primele doua parti …
In ciuda celor multi care se aratau sceptici in privinta acestei continuari dupa atata amar de vreme, parerea mea sincera este ca filmul este absolut FABULOS, David Lynch reusind o legatura intre trecut si prezent intr’un mod cumva atat de natural incat a reusit sa ma surprinda mai mult decat placut atat pe mine cat si pe restul fanilor seriei, nota 9,7/10 pe IMDB (una dintre cele mai mari notari pentru un serial) dupa doar cateva episoade difuzate, plus alte cateva critici mai mult decat favorabile din partea unor publicatii renumite in domeniu, vorbind de la sine.
Critica personala:
Dupa primele secunde ale genericului, m’am simtit cumva teleportat in urma cu 27 de ani, dar cumva si in realitate. Din prima parte bineinteles ca nu am inteles absolut nimic 
… actiunea desfasurandu’se la un momendat pe vreo sase planuri diferite si nu doar in micul Twin Peaks … de aia nu m’am straduit sa inteleg ceva din primele minute ci am preferat sa ma bucur de faptul ca am revazut actorii (unii parca neschimbati) dupa atata amar de vreme si jocul genial de compozitie pe care l’au interpretat, cu dialoguri putine, ciudate, multa pantomima si joc teatral, in frunte cu un agent Dale Cooper back in … black si dublu rol. Ma tot gandeam daca vor face sau nu exces de tehnologie moderna (efecte speciale mult mai avansate) … si m’am bucurat sa vad ca nu au facut asta, ci au ales ca pur si simplu sa le pastreze cam la fel, singurul lucru deosebit pe care l’am vazut fiind calitatea mult mai buna a imaginii, deh … au avansat camerele 
… lucru ce nu este neaparat laudabil, la filmul asta observand cel mai bine faptul ca cu noua tehnologie digitala disponibila, efectele de lumini si umbre care sunt deosebit de importante intr’un joc dramatic, sunt mult mai artificiale dar cu toate astea au reusit sa transmita aceiasi vie emotie si mister ca acum multi ani in urma. Singurul mare minus este coloana sonora mult mai saraca decat in seriilor din anii ’90 … cel putin deocamdata.
Filmul a reusit din nou sa ma faca sa gandesc, sa imi las imaginatia libera, sa incerc sa leg lucruri din mai multe planuri, sa am bucuria revelatiei abia in ultimele secunde inainte de finalul unei parti, desi au ramas destule semne de intrebare pentru cele viitoare marind in felul asta interesul si nerabdarea pentru o noua parte, cu alte cuvinte David Lynch a reusit sa se joaca din nou cu mintea mea si a celor care au apreciat serialul asta tocmai din aceasta cauza.
Pe final, dupa un review cum nu imi aduc aminte sa mai fi facut unui alt film pana acum, mai pot spune ca serialul asta isi merita locul intre capodoperele genului, aceasta continuare nefacand decat sa ii cimenteze acest loc dupa o revenire atat de curajoasa si fara nici un compromis ieftin care sa il compromita ca in cazul altor productii in felul asta reusind sa redevina un serial eveniment care a spulberat in mici farame tot ce am vazut de gen, de atunci si pana acum.
10++ din partea mea!
Voi l’ati vazut? Cum vi’se pare?